Ce, cât şi cum vorbim

0

O oră de conversaţie valorează mai mult decât cincizeci de scrisori. Madame de Sevigne

Felul cum vorbim, ce vorbim şi cât vorbim este foarte important şi reprezintă o caracteristică a fiecărei persoane. Doar ascultându-ne, oamenii din jurul nostru îşi pot forma o impresie despre ceea ce suntem.

Indiferent de situaţie, trebuie să vorbim corect gramatical, chiar dacă personele partenere de conversaţie ne sunt apropiate. Pentru a vorbi corect şi fluent trebuie să cunoaştem bine limba noastră şi să citim cât mai mult pentru a ne îmbogăţi vocabularul şi a avea cunoştinţe din diverse domenii.

Cum vorbim

• Vom formula propoziţii şi fraze corecte, clare, vom pronunţa clar cuvintele, fără să ne grăbim, dar nici nu le tărăgănăm.
• Tonalitatea va fi moderată, nu vom vorbi tare, dar nici foarte încet. În primul caz îi vom deranja pe cei din jurul nostru. În al doilea caz, îl silim pe interlocutor la un efort sporit pentru a înţelege ce spunem sau riscăm să fim înţeleşi greşit.
• Vom privi persoana căreia ne adresăm, nu vom sta într-o parte, nu vom privi în altă direcţie. În caz contrar, interlocutorul va înţelege că ceea ce îi spunem nu este important sau că el nu este o persoană importantă pentru noi.
  
• Nu vom face gesturi largi, teatrale, în general evităm să gesticulăm.
• În timpul conversaţiei nu vom ţine mâinile în buzunare.
• Nu vorbim cu gura plină sau mestecând guma de mestecat.
• Dacă suntem în grup, abordăm subiecte pe care le înţeleg toate persoanele prezente.
• Ne susţinem punctul de vedere cu argumente fără a ţine morţiş să arătăm că avem dreptate.
• În nici un caz nu vom căuta să arătăm superioritate faţă de ceilalţi, chiar dacă avem mai multe cunoştinţe în domeniul respectiv.
• Dacă nu cădem de acord în privinţa unor lucruri, putem încheia cu o propoziţie simplă (“Aceasta este părerea mea!”, “Ai dreptate, dar s-ar putea şi aşa...”, etc.). nu vom încerca să ne impunem părerea prin ridicarea tonului.
• Vom folosi ori de câte ori este cazul expresiile: te rog, mulţumesc, îmi dai voie, îmi permiţi, te rog să mă ierţi, scuză-mă.
• Nu vom monopoliza discuţia.

Despre ce vom vorbi

• Subiectul ales va interesa interlocutorul (sau ceilalţi participanţi la conversaţie).
• Nu vom vorbi despre lucruri pe care nu le cunoaştem. În acest caz, ne cerem scuze, spunând că nu avem cunoştinţe despre acest subiect.
• Nu vom vorbi de rău o persoană care nu este de faţă, evităm criticile.
• Nu vom pune întrebări indiscrete.
• Nu vom face observaţii jignitoare, chiar dacă avem dreptate.
• Nu ne vom lăuda cu realizările noastre, indiferent de domeniu. Dacă totuşi vrem să ne referim la evenimente importante din viaţa noastră, o vom face cu modestie, fără să insistăm prea mult.
• Este bine să evităm discutarea unor probleme familiale cu persoane pe care le cunoaştem mai puţin.
• La aniversări, petreceri, vom alege subiecte vesele, de larg interes.
  
• Nu vom povesti aceleaşi întâmplări aceloraşi persoane.
• Nu vom folosi cuvinte al cărui înţeles nu-l cunoaştem.
• Nu vom folosi prea des tot felul de onomatopee (cuvinte care imită cu aproximaţie un sunet sau un zgomot) pentru a-i face pe ceilalţi să priceapă ce avem de spus.

  Când vorbim

• Ori de câte ori suntem întrebaţi.
• Dacă ştim că un coleg, prieten are o problemă, îi putem adresa câteva cuvinte de încurajare. În raport cu reacţia acestuia, vom continua sau nu conversaţia.
  
• Nu vom întrerupe niciodată pe cineva când vobeşte, vom aştepta până termină de spus.
• Când intrăm într-un grup în care se discută, nu vom încerca să schimbăm subiectul discuţiei. Vom participa în mod politicos la discuţie.
• Dacă discutăm cu o persoană şi observăm că aceasta vrea să încheie discuţia, nu vom insista, nu o vom reţine.

Cât vorbim

• Nu vom căuta să acaparăm discuţia, chiar dacă considerăm că spunem lucruri interesante. Nu vom vorbi mult, îi vom lăsa pe ceilalţi să-şi spună părerea.
• Nu vom cădea nici în cealaltă extremă, adică să nu vorbim deloc.

Sursa: "a"-mic, 2010