Descoperiţi personaje feminine de excepţie: expoziţie virtuală

0

        Dragi cititori, vă invităm să descoperiţi viaţa unor dintre cele mai faimoase, controversate şi epice persoanaje feminine ai literaturii române şi universale. Personaje care au sucit minţile bărbaţilor, care şi-au distrus familiile de dragul unor iluzii, care au marcat lumea literară şi au fost discutate de-a lungul secolelor.

        Descoperiţi imaginea acestora în figura unor păpuşi de porţelan şi în cartea care le-a dat viaţă!

            Eugenie Grandet / Eugenie Grandet de Honore de Balzac

Eugenie Grandet, eroina romanului lui Honore de Balzac îndură avariţia tatălui său şi ipocrizia bărbatului  de care este îndrăgostită, însă fără să se simtă victimă niciunuia dintre cei doi bărbaţi. Eugenie Grandet este un spirit prea nobil pentru a fi înjosit de meschinărie.

La începutul istoriei narate de Balzac, Eugenie Grandet are 22 de ani, este frumoasă, blajină, generoasă, foarte spiritual  şi fiind fiica lui Grandet, care  are o avere uriaşă, face ca Eugenie Grandet să fie cea mai bună partidă din Saumur. Eugenie Grandet şi-a petrecut cea mai mare parte a timpului închisă în casă, în compania unui tată meschin şi a mamei, o femeie drăgăstoasă, dar cu un caracter  slab, a primit o educaţie sub nivelul elementar. A trăit mereu în umbra unui tată tiranic, nu a fost niciodată la teatru, nu a ascultat un concert, nu ştie ce înseamnă moda şi nu are niciun fel de capriciu. Eugenie Grandet nu înţelege pe de-a-ntregul lumea din jurul ei, în care se ghidează mai degrabă cu ochii inimii, de aceea îl sprijină în clipele dureroase pe vărul său Charles la moartea tatălui acestuia şi este capabilă să îi ierte încălcarea făgăduinţei de dragoste, plătindu-i toate datoriile, astfel încât acesta să se poată căsători cu domnişoara Daubrion, fiica unui marchiz. Prin acest ultim gest Eugenie Grandet se răzbună pentru trădarea lui Charles, condamnându-l la o existenţă meschină alături de o femeie superficial şi ridicolă. Fără iubirea lui Charles, Eugenie accept o căsătorie de convenienţă. Rămasă văduvă prematură şi fără părinţi, tânăra îşi dăruieşte bogăţiile celor nevoiaşi.

     Generozitatea sa este consecventă cu drumul pe care eroina pornise încă din copilărie. Iubirea de Dumnezeu şi de aproape îi umple zilele. Nimic nu pare să-i lipsească.

            Estella / Marile speranţe de Charles Dickens

            Estella Havisham este fiica adoptivă a doamnei Havisham, o femeie bogată, dar necăsătorită. Pe parcursul celor 28 de ani în care se petrece acţiunea romanului Marile Speranţe, Estella personifică visul irealizabil de iubire a protagonistului, Philip. În ciuda faptului că se cunosc de când aveau şapte ani, tânăra se arată mereu rece, necruţătoare şi distanţă. La fel şi după ce cresc mari, Estella îi spune de mai multe ori acestuia că ea nu are sentimente. Aceasta a fost educată de doamna Havisham în aşa fel încât, o femeie adultă, "să-i chinue pe bărbaţi şi să le frângă inimile". Spre deosebire de protagonistele poveştilor obişnuite de iubire, Estella nu este gingaţă şi accesibilă, ci dimpotrivă, cinică, manipulatoare şi egoistă. Crede că face parte din elita înaltei societăţi şi de aceea îşi dispreţuieşte pretendentul, care de la început are o stare materiată mai săracă, iar apoi devine bogat.

            În ciuda aparentei sale răceli, Estella găseşte suficientă forţă interioară pentru a-şi descoperi propriile sentimente şi pentru a le urma, în detrimentul motivaţiilor care i-au fost impuse artificial prin educaţie.

            Zoe Trahanache / O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale

            În plină campanie electorală, Zoe, soţia lui Zaharia Trahanache, şeful partidului aflat la putere, pierde o scrisoare de amor destinată amantului ei Ştefan Tipărescu, prefectul judeţului şi bun prieten al familiei. Buclucaşa scrisoare ajunge în mîinile lui Nae Caţavesci, reprezentantul opoziţiei şi directorul unui ziar. De aici şi până l a şantaj nu mai rămâne decât un pas: în schimbul scrisorii, Caţavescu nu vrea nici mai mult nici mai puţin decât mandatul de deputat.

            Zoe trage sforile ca un păpuşar îndemânatic, având un cuvânt greu de spus - căci, dintotdeauna, în spatele unui bîrbat puternic se află o femeie specială. Tânără, căsătorită cu un bărbat de 60 de ani, este decisă să-şi păstreze căsătoria şi imaginea intactă. Ea ţine la pacea, unitatea şi stabilitatea familiei, în ciuda relaţiei extraconjugale şi aşa cum este o femeie ambiţioasă şi obişnuită să îşi impună voinţa, ea preia frâiele şi porneşte negocierele, chiar dacă nu are vocaţie politică.

            La rândul său, Zaharia luptă cu armele sale şi declară scrisoarea o platografie, arenstândul pe Caţavescu în ajunul alegerilor, însă eliberându-l la insistenţele şi farmecele soţiei sale.Ceea ce contează până la sfârşit este faptul că Zoe îşi recuperează scrisoarea care o-a adus atâtea emoţii şi îşi recapătă fericirea, revenind la viaţa ei obişnuită, alături de soţ şi amant.

            Jane Eyre / Jane Eyre de Charlotte Bronte

            Într-un mediu sărac şi uşor misterios, guvernanta Jane Eyre povesteşte, la persoana întâi, cum descoperă dragostea şi senzualitatea într-o Anglie victoriană. Jane este o femeie conştientă de condiţia sa, fiind un copil orfan, fără averi şi cu un fizic nu tocmai atractiv. Jane Eyre este un amestec de romantism şi mister, care avea să devină un gen literar.

            Romanul apără teoria că dragostea este o forţă frumoasă şi pură de care trebuie să te laşi atras pentru a te feri de viciile mondene şi pentru a-ţi întări valorile. Totuşi, Jane nu consideră că obiectivul suprem al femeii este căsătoria, întrucât aceasta trebuie să muncească pentru a-şi păstra demnitatea, iar dacă va avea suficiente resurse financiare, acestea trebuiesc donate unei cauze nobile. Romanul este un atac la căsătoriile de convenienţă, pentru autoare dragostea fiind fundamentul căsătoriei şi nu o consecinţă a acesteia.

            Coana Chirița, personaj de Vasile Alecsandri

Chirița este soția lui Grigore Bârzoi și mamă a trei copii: Aristița, Calipsița și Guliță. Ea este o boieroaică de provincie, dar extrem de dornică să parvină. Este un personaj caricatural, dar simpatic prin firea volubilă, dar și prin snobismul ei ieșit din comun. Scopul ei în viață este să aibă un soț cu funcție și să fie la modă, asemeni femeilor din marea boierime. Dornică să-și afișeze bunele maniere, vorbește limba franceză-stâlcind-o ca nimeni alta. Ca să fie la modă, masa trebuie să fie servită înainte de ora 5, este amazoană și fumează, fapt care de altfel nici nu îi face plăcere, considerând mai degrabă că este o obligație să se deprindă cu țigările. Vârsta ei nu este specificată nicăieri. Îi place să mai și cocheteze uneori.  Își răsfață copii până le distruge personaliatea. Cheltuiește o avere pe îmbrăcăminte, încearcă să-l apropie pe soțul ei de modă, dar nu reușeste, el rămânând un conservator convins. Nu își face griji cu privire la siluetă și etalează ținute care mai de care mai elegante.

Mathilde de la Mole / Roșu și negru de Stendhal

Mathilde este una dintre cele două protagoniste feminine ale romanului Roșu și negru (1830). Este o femeie semeață, frumoasă, intelegentă, mândră de descendență și de titlul ei nobiliar și care îți petrece timpul ei liber la bibliotecă, rememorând faptele de vitejie ale cavalerilor de odinioară. Firea ei înclinată spre dramatism și lehamitea pe care i-o provoacă viața socială pariziană o fac să-și transforme viața într-o succesiune de scene teatrale. Încapabilă să suportemorale burgheze, își alungă plictiseala trăind o aventură cu fostul seminarist. Ea pretinde ca amantul să se comporte asemenea strămoșului ei Boniface de la Mole, erou din epoca războaielor religioase care avusese o relație romantică și pasională cu regina Margot. Tânăra  aristocrată îți presează tatăl să-l înobileze pe amantul său, Julien. Iubirea ei este o construcție mentală, o născocire platonică. Este fascinată de «vremurile eroice ale Franței». Poate fi văzută și ca un Don Quijote feminin, dar care nu are totuși noblețea cavalerului La Mancha. Pentru ea iubirea este un «sentiment eroic» nu un contract juridic, nu îi place viața casnică și mediocră,  fuge de bărbații cu un trai confortabil. Duce un stil de viață cavaleresc, modelează realitatea după visuri. Mathilde de la Mole reprezintă timpurile vechiului Regim, apuse pentru totdeauna și înghițite de noua societate a claselor în plină formare.

Elinor Dashwood / Rațiune și simțire de Jane Austen

O femeie intelegentă din clasa mijlocie și cu puțină avere trebuie să-și caute un soț bun pentru a obține un statut în societate și pentru a avea un trai confortabil. Bunul-simț înainte de toate, iată deviza chibzuitei Elinor Dashwood, protagonista romanului Rațiune și simțire.

Este una din cele două protagoniste ale romanului. Este cea care întruchipează bunul-simț, intelegența și rațiunea. Cea mai mare dintre surorile Dashwood este o femeie cu picioarele pe pământ, sensibilă, pragmatică și rațională. Corespunde perfect stereotipului care leagă maturitatea de înaintarea în vârstă. Nu obișnuiește să-și manifeste emoțiile și adeseori trebuie să repare excesele făcute de imprevizibila ei soră. Elinor rămâne mereu senină și nu îți dezvăluie nimănui nici gândurile, nici sentimentele. Inteligentă și atentă, liniștită și aparent indiferentă în unele cazuri, dar fără să-și neglijeze familia.

Emma Bovary / Doamna Bovary de Gustave Flaubert

Doamna Bovary este un personaj complex, foarte nuanțat. Elegantă, discretă și cu maniere sofisticate. Fiica unui fermier, tânăra Emma Bovary, se căsătorește cu un medic. Pentru ea nunta reprezenta împlinirea celor mai mari vise. În cele din urmă, viața, într-un mediu burghez și provincial, începe să devină insuportabilă. Se plictisește în căsnicia ei. Convinsă că soțul nu îi poate oferi dragostea romantică la care aspiră, Emma pornește în căutarea obsesivă a acesteia. Ea este prinsă de o exaltare imaginativă care o conduce către dorința de a trăi aventuri amoroase și de a-și asuma inițiative cu risc foarte mare pentru respectul față de sine. Din figura personajului, reiese un arhetip complex, plin de nuanțe. Cititorii ajung să o urască și să o iubească în același timp, să o înțeleagă și să o respingă, chiar să o disprețuiască, dar și să o aprecieze. Este un personaj în care se pot regăsi atât bărbații, cât şi femeile. Relațiile pe care le are cu bărbații sunt marcate de caracterul ei nestatornic. Toate aventurile pe care le experimentează ajung să o plictisească, pentru că nu corespund imaginii proiectate de ea. Egoimul ei este dus la extrem, astfel încât ajunge să o ignore total pe fiica sa, iar spre final, asistăm la un sfârşit tragic.

            Lady Chatterley / Amantul doamnei Chatterley de D.H. Lawrence

Pioneră a luptei pentru emanciparea femeilor prin căutare propriei plăceri, potenţarea sentimentelor şi contestarea convenţionalismului social, Lady Chatterley este mult mai mult decât simpla protagonistă a unui roman cenzurat din cauza presupusei lui imoralităţi.

Constance Chatterley este o femeie emancipată de la începutul sec. al XX-lea. Participă activ la deşteptarea mişcării feministe. Simte nevoia de realizare şi libertate, motiv pentru care, la 18 ani, are prima experienţă sexuală, ceva neobişnuit pentru tinerele din epoca sa.

Romanul lui D. H. Lawrence, Amantul doamnei Chatterley, ne prezintă pe cei doi soţi-constance şi Clifford, un paralitic şi un impotent, ce îi permite soţiei sale să facă un copil cu alt bărbat. În urma rupturii dintre ea şi soţul ei, Constance începe o aventură cu Oliver Mellors (pădurar pe o proprietate a domnului Clifford) şi încearcă să se regăsească prin senzualitate. Mellors detestă convenţionalismul social şi susţine că dragostea este cea mai bună formă de cunoaştere între două fiinţe umane. El luptă pentru ca naturaleţea să constituie fundamentul oricărui sentiment. Lady Chatterley şi amantul ei fac un copil, iar Constance trebuie să lupte pentru ca Mellors să îşi învingă prejudecăţile legate de poziţia şi averea iubitei sale, pentru a întemeia o familie alături de ea şi fiul lor.

Nana / Nana de Emile Zola

O frumoasă doamnă de companie, de 19 ani ajunge cunoscută într-un teatru de varietăţi, deşi nu ştie nici să cântă, nici să recite, prin mişcările ei lascive şi exhibiţionismul lipsit de pudoare. Nana este o devoratoare de bărbaţi mai lipsită de scrupule decât oricare dintre ei, ştie cum să tragă foloase de pe urma lor şi îi părăseşte după ce nu mai au bani. În realitate, Nana este doar un obiect al dorinţei bărbaţilor, o prezenţă care aduce prestigiu celui cu care merge la braţ, un trofeu menit să astâmpere vanitatea masculină.

Bărbaţii au pentru ea o atracţie care în cele din urmă va fi fatală, ducându-i la piezanie. Femeile din înalta societate se delectează bârfind-o şi numărându-i amanţii. Nana este simbolul unei societăţi bolnave. Ea distruge tot ce îi iese în cale. Nu se îndrăgosteşte, nu simte atracţie adevărată.

Marguerite Gautier / Dama cu camelii de Alexandre Dumas fiul

Marguerite Gautier reprezintă, în morala epocii, femeia care se vinde pentru dragoste. Vândută unui duce de către părinţii săi, şi ajunsă la Paris la vârsta de 16 ani, Marguerite se transformă într-o tânără cu gusturi rafinate, de o eleganţă naturală, ajungând în scurt timp să se bucure de prestigiu în cele mai elegante saloane, nu doar prin frumuseţea ei, ci şi prin inteligenţa şi arta conversaţiei. Curtată de aristocraţi mândri de a o avea la braţ în timpul scurtelor plimbări prin Paris, Marguerite îi tratează pe toţi cu acelaşi dispreţ, lăsându-se neafectată de toate dezmierdările, alintările şi cuvintele de tandreţe de care are parte. Simte că este demnă de tot interesul pe care îl trezeşte persoana ei.

După cinci ani, tânăra se îndrăgosteşte de un tânăr avocat, părăsind viaţa nocturnă pariziană, ea împreună cu alesul său se retage la ţară, pentru a trăi o adevărată poveste de dragoste. După ceva timp, Marguerite este nevoită să-şi părăsească iubitul, întorcându-se la frenezia vieţii sale anterioare pentru a-şi uita dragostea pentru Armand, tânărul avocat, care şi el trece printr-o serie de suferinţe şi dureri sufleteşti.

Anna Karenina / Anna Karenina de Lev Tolstoi

Unul dintre cele mai fascinante personaje din literatura modernă, arhetip al unei viziuni deosebite asupra feminităţii, Anna Karenina este o fire veselă şi spontană, o femeie inteligentă şi foarte stimată în anturajul său. Viaţa ei se scurge monoton, Anna fiind obişnuită să trăiască cu resemnare într-un mariaj care nu o face fericită, până când nu se îndrăgosteşte de un conte. Din acel moment, îţi dedică toată energia pentru a cuceri fericirea, sacrificându-şi, ca o eroină romantică, renumele şi familia.

Dificultăţile cuplului se acutizează, soţul Annei ne dorind să-i ofere divorţ şi interzicându-i să se vadă cu fiul său. Astfel, condamnată la singurătate de semenii săi din Sankt Petersburg, Anna intră într-o criză emoţională profundă, agravată de izolarea la care o supune o societate ce pedepseşte femeile adultere. Depresia Annei se înrăutăţeşte pe parcursul romanului, încât îi provoacă crize bolnăvicioase de gelozie faţă de amantul său, ce o vor împinge spre un sfârşit tragic. 

Celelalte păpuşi îşi aşteaptă cărţile pe rafturi!