Blogul Bibliotecii „Târgu-Mureș”, filială a Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”, este unul informativ.
Aici puteți găsi informații despre activitatea bibliotecii pe parcursul anilor 2010-2017.
Blogul este actualizat săptămânal.


2 mar. 2015

Impresii de lectură: Stăpânul inelelor de J.R.R. Tolkien

0

Trilogia ”Stăpînul inelelor” 

de J.R.R. Tolkien


       Am citit cu o deosebită plăcere romanul în trei volume ”Stăpînul inelelor” de J.R.R. Tolkien. Cu toate că am privit anterior filmul în viziunea excepțională a regizorului american Peter Jackson, dar și în jocul talentaților actori din Holywood, cartea mi-a produs impresii puternice. Și aceasta, datorită multiplelor linii de subiect, desfășurate de către autor într-așa un fel, încît aveam impresia că mă aflu în mijlocul evenimentelor descrise în carte.
       Cel mai mult, însă, m-au surprins anumite informații din postfață, în care am aflat istoria apariției ideii romanului. Nici n-am bănuit, că, de fapt, autorul, fiind un mare lingvist, a reușit să inventeze limbi absolut noi - cele ale Elfilor, Hobbiților, Gnomilor, Oamenilor etc. Și nu s-a oprit la inventarea limbilor, ci a reușit să le creeze un spațiu de habitat cu o istorie de sute și chiar mii de ani. Nu-mi venea să cred, că J.R.R. Tolkien a avut o imaginație atît de bogată, încît să inventeze toate cele descrise în carte, neavînd, practic, prototipuri din viața reală, așa cum au, spre exemplu, alți scriitori, atunci cînd își creează operele literare.
       Pînă la urmă, ,,Stăpînul inelelor”, fiind o carte ce aparține genului de literatură ”fantasy”, considerat în mod eronat ca ,,literatură de raftul doi”, surprinde printr-un umanism pronunțat, printr-o luptă acerbă împotriva forțelor întunecate, luptă ce s-a încununat, pînă la urmă, cu biruința binelui asupra răului. Cartea conține și avertismente clare, referitor la catastrofa ecologică în care se poate pomeni Terra din cauza neglijenței oamenilor față de natura înconjurătoare, din cauza tehnologizării excesive a vieții umane, care ne poate transforma treptat în niște mașinării fără suflet, fără sentimente, fără ceea ce ne definește ca Oameni...
          Am fost pasionat de acest roman, pe care l-aș reciti din nou cu aceeași plăcere și din cauza dezgustului pe care-l am uneori față de tot ce se-ntîmplă în jur, din cauza multor evenimente ce nu prea au legătură cu bunul simț, cumsecădenia, dreptatea etc. Citind ,,Stăpînul inelelor”, mă transferam imaginar în altă lume, mai bună și mult mai umană (sau mai omenoasă) decît cea în care locuim în mod real zi de zi.
      O recomand tuturor celor care mai cred, ca și mine, în mituri, legende, minuni, puteri magice..., tuturor celor care au fost, sunt și mai rămîn visători, așa cum mă consider a fi și eu...
                                                                                                            Vlad Mircos, compozitor

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu