Fiecare dintre
noi, aşteptăm cu nerăbdare sosirea frumoaselor sărbătorilor de Crăciun. Cea mai
bogată în datini, credințe, cea mai misterioasă și plăcută seară, este seara de
Crăciun și, desigur, noaptea de Anul Nou. Toată lumea, de la mic la mare, stă
trează în așteptarea magiei Crăciunului, uitând, de toate necazurile și sperând
la o viață mai bună în anul viitor. Pentru a putea intra norocul casă, oamenii
aprind lumânări în fața icoanelor, ce îl reprezintă pe Iisus Hristos. Fiecare
țară, însă, își are obiceiurile sale de a sărbători Anului Nou. Să facem o
călătorie virtuală prin lume și să facem cunoștință cu tradițiile din alte țări.
Obiceiuri şi tradiţii de Anul Nou
În Alaska, trecerea noului an este marcată
prin datini legate de noroc. Este de bun augur ca primul oaspete să fie un
bărbat. Iar mâncarea „norocoasă”, în noaptea de Revelion, este...fasolea.
În Panama, oamenii obişnuiesc de Revelion
să ardă nişte păpuşoi ce reprezintă diverse persoane celebre, politicieni,
oameni de afaceri, artişti cunoscuţi. Se consideră că prin ardere sunt alungate
spiritele rele şi neşansa.
În Mexic, gazdele se obişnuiesc să îşi
distreze oaspeţii cu diverse jocuri. Oamenii îşi scriu pe foi de hârtie faptele
bune, dar şi rele din anul încheiat, iar la miezul nopţii aruncă listele în
foc.
În Puerto
Rico, oamenii aruncă găleţi cu apă pe geam pentru a-şi „curăţa” casele de
tot ce a fost rău în anul trecut.
Brazilia se remarcă prin obiceiul oamenilor de a se scufunda de şapte
ori în apele oceanului şi a arunca flori în apă. Cel care practică acest ritual
va fi sănătos tot anul, iar dacă porţi haine albe în seara de Revelion te vei
bucura de un an liniştit şi norocos.
Pomul de Crăciun
Unul
din simbolurile Sărbătorilor de iarna, este Pomul de Crăciun. Fiecare casă,
neapărat, îşi face rost, dacă nu de un brad, atunci de o crenguţă. Pentru că
bradul de Crăciun ne face Sărbătorile de iarnă mai pline de farmec şi lumină.
Sunt multe legende despre modul cum a apărut el în case le oamenilor. Apariţia
lui diferă de la o ţară la alta, de aceea să facem o călătorie prin negura
vremurilor, avînd în faţă lumina pomului de Craciun.
În Berlin,
primul pom s-a făcut în 1780, iar în Viena a fost împodobit pentru prima oară
în 1816 de către Henriette von Nassau-Weilburg, cumnatul lui Franz I, primul
împărat al Austriei. În acele vremuri, doar o anumită pătură socială îşi putea
permite acest lux, restul populaţiei folosind vechea tradiţie de a împodobi
casele cu ramuri verzi.
În Spania
şi Portugalia, pomul de Crăciun este
o tradiţie mai recentă şi puţini şi-o pot permite, deoarece brazii sunt foarte
scumpi. În pieţe, biserici, case se face Ieslea de Crăciun, o reprezentare a
Sfintei Familii în grajdul de la Bethleem, cu personajele dramei creştine: Iosif,
Maria, pruncul Iisus, cei trei magi, un bou, un măgar, oiţe, îngeraşi şi Steaua
magilor. Ieslea se instalează în prima duminică a lunii decembrie. Mai apoi, în
fiecare duminică, sunt introduse pe rând celelalte figuri: Iosif cu Maria,
Steaua magilor, şi, în final, pe 24 decembrie – pruncul Iisus şi cei trei crai.
Cea mai
nouă în toată Europa, tradiţia pomului de Crăciun pare a fi în Islanda. Ea are doar 40 de ani. Cum pe
insulă nu existau mulţi pomi, deci trebuiau importaţi, s-a găsit o soluţie
practică: se taie din placaj forma unui brad, care este vopsită în verde, şi pe
el sunt puse lumînările electrice.
În Australia,
unde în această perioadă e vară, pomii de Crăciun sunt din fibră sintetică. În
Sidney este ridicat cel mai mare pom de Crăciun din toată emisfera sudică, înalt
de 26 metri şi împodobit cu 21000 de beculeţe, 4000 de globuri aurii şi
1 500 metri de panglici aurii şi verzi.
În România,
tradiţia bradului de Crăciun a fost adusă de către studenţii români care au
mers să studieze la Viena şi Berlin, iar în 1886, cînd s-a instaurat dinastia
de Hohenzollern, obiceiul a fost preluat la curţile boierilor bucureşteni, apoi
răspîndit peste tot, indiferent de starea socială.
În
Franţa, bradul de Crăciun se făcea doar în
nordul ţării. Obiceiul a fost adus pentru prima oară în iarna lui 1870
de către soldaţii care au luptat în războiul cu Germania. Ducesa Helene von
Orleans a făcut primul pom de Crăciun la palatul Tuileries din Paris, imitată
imediat de către soţia lui Napoleon al III – lea.
Împreună cu
darnicul şi mult-aşteptatul Moş Crăciun, bradul sclipitor ne transformă
Sărbătorile de iarnă într-un miracol, pentru că aceasta este perioada în care
toată lumea devine mai bună, iar credinţa în minuni devine şi mai puternică.
Ştiţi de unde
provine obiceiul de a pune cadou sub brad? Se consideră că acest frumos obicei
noi îl moştenim de la magii care au adus daruri pruncului Iisus – aur, tămâie
şi smirnă. Vechii romani în prima zi a Noului An dăruiau rudelor miere şi
fructe.
Sărbători fericite şi un An Nou de
poveste!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu