Decada Orașul meu: Discuţii cu scriitorul Vladimir Beşleagă despre istoria culturală a Chişinăului

0

        Luni, 7 octombrie, în cadrul desfăşurării Decadei Oraşul meu, Biblioteca „Târgu-Mureş” a organizat o întâlnire cu scriitorul Vladimir Beşleagă, la care au  avut loc discuții despre istoria culturală a Chişinăului. Participanți au fost elevii cl. a X-a şi a XI-a de la Liceul Academic de Arte Plastice „Igor Vieru”, împreună cu profesoara de istorie şi educație civică Maria Lazăr.

Vladimir Beșleagă a început activitatea cu amintiri despre Igor Vieru, un mare artist plastic, care a marcat patrimoniul cultural chișinăuian prin viziune, stil, originalitate şi creativitate, un artist plastic pe care scriitorul a avut onoarea să-l cunoască personal.

V. Beșleagă a prezentat cartea Chişinăul în literatură, elaborată de echipa cercetătorilor de la BM ,,B.P.Hasdeu”, cei care studiază din punct de vedere istoric şi cultural, valorificând trecutul, arătând  bogăţia culturală a  mun. Chişinău.

   

Cultura este ceva produs de om, căci omul are două începuturi: animalice, oferite de natură şi culturale pe care omul le dezvoltă pe parcursul vieţii. Timp de 577 ani de la prima atestare documentară a oraşului Chişinău, istoria şi cultura oraşului a suportat multe transformări influienţate de viaţa socială şi politică, a afimat V. Beșleagă. Un profund regret a manifestat scriitorul faţă de unele momente din trecut, când existau interdicţii impuse oamenilor de cultură, care au dus la interzicerea editărilor de carte în limba română şi chiar la nimicirea prin ardere a cărţilor în limba română. V. Beșleagă a remarcat: În perioada de criză culturală în Chişinău s-au evidenţiat două mari personalităţi: B.P.Hasdeu şi Constantin Stere. Astfel, sec. XIX a fost un secol steril în Basarabia, cu puţine realizări în cultură, chiar dacă existau personalităţi marcante, dar nu puteau să se afirme deplin până la începutul sec. XX, când are loc o Renaştere a Culturii Naţionale. Apoi, în  condiţii favorabile se fondează Muzeul Literar, Teatrul Naţional, se deschide o librărie de carte românească şi are loc o liberalizare de asimilare a culturii universale, deschizându-se  accesul la literatura clasică românească. După care vine iar un val de interdicţie în cultură care se menţine până la destrămarea Uniunii Sovietice şi separarea ţărilor membre.  

Oaspetele a vorbit și despre existenţa scriitorilor mituiţi, care erau obligați să scrie despre  problemele ideologice impuse de partid, iar în acele condiţii  au persistat acei scriitori, care şi-au păstrat verticalitatea  şi și-au dezvoltat vocaţia pentru a crea ceva frumos celor din jur şi a valorifica patrimoniul scris şi cultural. Totodată, V. Beşleagă a adus laude marelui scriitor Grigore Vieru, Liviu Damian, Igor Vieru, Mihai Grecu şi alţii oameni de artă care au participat la edificarea oraşului Chişinău şi  care i-au creat temelia cultural-spirituală.

Timp de şase secole Chişinăul a cunoscut momente de glorie, de dezvoltare culturală, deşi fiecare nouă etapă istorică aducea atât oportunităţi de dezvoltare cât şi pericole, obstacole care împiedicau progresul şi dezvoltarea oraşului. Asupra acestor idei Vladimir Beşleagă a făcut referinţă la cărţile lui Iurie Colesnic Chişinăul din amintire şi Chişinăul şi chişinăuienii, pe care le-a recomandat elevilor să le consulte pentru a afla mai multe informații utile despre istoria culturală a Chişinăului.

Scriitorul a dialogat amical cu elevii, a aflat ce cunosc și ce nu cunosc ei despre orașul Chișinău, le-a dat câteva întrebări din alte domenii: Ce vise au tinerii în ziua de azi?, Ce importanţă acordă ei timpului şi cum îl lasă să se scurgă?  

După ce i-a ascultat foarte atent, scriitorul și-a expus propria sa viziune despre viaţă: Timpul este cel mai enigmatic lucru pe lume, iar omului îi este dat un segment de timp, în care conştient trebuie să trăiască pentru ceva și să facă ceva. Vladimir  Beşleagă a mărturisit, că dlui a ales vocaţia de a scrie, vocația care-i dă sens vieţii sale, conştient fiind că credinţa aminteşte omului că viaţa are sfârşit, însă cât trăieşte omul, are o voce interioară, pe care trebuie s-o auzi şi s-o urmezi.

        Activitatea organizată a avut un impact pozitiv. Ne-am bucurat, că tema discuției Istoria culturală a Chișinăului a fost binevenită pentru participanți. Ei au aflat cât mai multe informații importante despre trecutul istoric și cultural al capitalei; l-au văzut pentru prima dată pe Vladimir Beșleagă (pe care-l cunoșteau numai din operele citite) și și-au expus viziunile sale referitoare la orașul Chișinău, pe care și-l doresc frumos, prosper și cu un viitor european.