Din vorbirea, din scrierea unui cuvânt, se poate cunoaște gradul de cultură al
unui om.
Mihai Eminescu
Această afirmație reflectă realitatea, dar,
din păcate, societatea în care trăim, nu ține cont de acest lucru. Frecvent,
asistăm la o vorbire infectă. Ce este
mai grav e că mulți dintre noi conștientizează acest fapt, dar le pare că este
atât de grozav să vorbească cât mai incult. Dacă cineva vorbește frumos, de
obicei, i se spune și ti lamaești?
Astăzi, în cadrul lecției
publice E timpul să vorbim corect ! și a lansării de carte cu același titlu - autor Irina Condrea, am discutat
și acest aspect. Mulți dintre noi își
bat joc de cei care vor să fie culți și să se exprime corect și zic că așă-i
ghini ! Despre acest așă-i ghini ! ne-a relatat Irina Condrea, doctor habililitat
în filologie, profesor universitar la Facultatea de Litere de la USM. La o
emisiune televizată, un tânăr, fiind întrebat de jurnalistă de ce se vorbește
într-un mod incorect, a răspuns - așă-i ghini !
Prezență meritorie în lingvistica noastră, dna Irina Condrea a fost mereu preocupată
de cultivarea limbii. A publicat în multe ziare și reviste articole pentru
promovarea vorbirii corecte, a apărut la Televiziunea națională, vorbind despre
importanța exprimării corecte și oferind exemple de greșeli, dar și indicând
cuvântul sau forma corectă.
Despre aceste lucruri și
despre cartea E timpul să vorbim corect a vorbit bibliotecara Galina
Tartacovschi. Această carte prezintă un suport pentru toți acei ce vor să
vorbească corect: indică forma cuvântului greșită, argumentează de unde provine
eroarea și oferă varianta corectă. Cartea are trei părți: Coerența lexico-stilistică, Calchieri și influențe inoportune,
Dificultăți gramaticale. Exemplele sunt culese din mass-media, din limbajul
oficialilor, dar și din limbajul persoanelor simple. Se vorbește despre expresiile frazeologice, regionalisme,
pleonasme, calcuri lingvistice, influențe, împrumuturi, greșeli de accent etc. Această
lucrare o recomandăm tuturor cu multă căldură, pentru că învățăm din ea foarte
multe lucruri utile, care ne vor ajuta să exploatăm resursele limbii noastre,
fără a recurge la prea multe împrumuturi și ne
va ajuta să ne pregătim corect discursurile.
Lingvista le-a vorbit
elevilor de la Colegiul Financiar-Bancar despre importanța exprimării corecte. Limba corectă arată o judecată corectă,
sunt spusele dnei Condrea.
Dumneaei a pregătit și materiale, pentru a le proiecta pe ecran.
S-a vorbit despre noțiunile
de normă lingvistică, normă literară, limbaj standard. Limbajul standard este cel
pe care îl folosim zi de zi, în instituții, la magazin etc. Acest limbaj șchiopătează, pentru că nu ne îngrijim
de vorbirea noastră, deși aceasta ne reprezintă.
S-a făcut mult haz pe seama
formelor morfologice nonstandard, spre exemplu – sî șibî, sî știbî, căs, căsîli;
a limbajului macaronic – lîsină, davlenie, gâtiță în loc de trahee, șiolan în
loc de os ; rusisme – vîrucești, tormozăști, atviorcî, iasli, sadik ; cuvinte
incidente și structuri sintactice rusești – vaabșe, pa liubomu, karoce, hai,
paka; argoul – fișkă, șpor, krutoi, a prițâki, bitîi, a chidăni.
Distinsa lingvistă a vorbit
și despre cuvintele pe care le folosim frecvent, deși sunt țigănisme. Unul
dintre cuvintele nelipsite de la petreceri este cuvântul baftă, care nu are o conotație pozitivă, deși toți le urează celor
ce-și serbează ziua, celor ce se căsătoresc sau își creștinează copilul etc. –
multă baftă! Alte țigănisme sunt:
mișto, gagică, lovele, biștari, puradei etc.
Pentru a ilustra și alte
tipuri de erori, dna Condrea a dat exemplu de dialoguri între vorbitori
obișnuiți. De exemplu:
-
Nu cum,
ai dat (examenul)?
-
Nu da!
-
Da nu!
Cuvântul nu în limba română semnifică doar negația, dar tinerii noștri îl preiau
din limba rusă. Trebuie să ținem cont că orice limbă are propriile norme și
ceea ce este firesc pentru o limbă, nu este valabil și pentru alta.
O deosebită atenție s-a acordat greșelilor de
exprimare surprinse pe panourile publicitare, pe afișele, posterele din
locurile publice. Spre exemplu, s-a constatat că există erori ce țin de topică.
Inscripția Fierbinți gustări, surprinsă
cu aparatul foto, este una greșită, întrucât, nu este firesc pentru limba
română să plasăm adjectivul înaintea substantivului, în asemenea cazuri. Din
nou, este o influență din rusește. În acest caz se scrie Gustări fierbinți. La fiecare exprimare, trebuie să ținem cont de context,
să știm ce și unde plasăm. Alte exemple, culese de prof. Irina Condrea sunt: Întrare din curte; Gustul berii; Cu
sărbătoarea; Prietenii mele; Bărbați cu spălarea 30 lei – Femei 30 lei, Plăcuți
de frînă, Uleuri; Se efectuiază, Aici și numai aici, mici... etc.
Lecția publică s-a încheiat cu
multă voie bună și în spiritul dragostei pentru cuvânt, pentru limbă, pentru valorile
culturale și naționale: Bogăția și frumusețea limbii române este o
adevărată zestre spirituală a neamului nostru, pe care avem datoria să o
păstrăm, să o protejăm și să o dezvoltăm în permanență. Irina Condrea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu