Conform DEX-ului, un bulevard este o arteră urbană de mare circulație, de obicei plantată pe margini cu arbori. Sensul modern explicat de Wikipedia, explică cuvântul bulevard ca o arteră foarte largă, dreaptă, mărginită de arbori, cu mai multe benzi; bulevardul este împărțit de o linie mediană și cu drumuri de-a lungul fiecărei părți, concepute ca benzi de deplasare lentă și de staționare / parcare, precum și benzi pentru bicicletă și benzi de utilizarea pietonală (trotuare), adesea cu o calitate peste medie a peisajului. Bulevardul este interconectat cu drumurile periferice și cu artera principală din traficul regional. Unele dintre aceste caracteristici pot lipsi.
În limba română, cuvântul bulevard este împrumutat din limba franceză: boulevard. Acest termen a fost împrumutat din neerlandeză bolwerc, bolwark, cu sensul de „bastion”, „lucrări de construcție cu material din lemn (bârne, dulapi, blane)”. În anul 1495 este atestată forma boulever: „întărituri din pământ și din lemn”, „loc întărit”. Cuvântul a fost folosit cu acest sens până prin secolul al XVII-lea. Apoi a primit și sensul modern, de „loc de plimbare plantat cu arbori”, mai întâi pe amplasamentul întăriturilor demolate în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Prin evoluție fonetică, s-a ajuns la forma modernă din limba franceză, boulevard.
În municipiul Chişinău sunt 11 bulevarde. Să facem cunoştinţă cu ele:
Bulevardul Moscova se află în sectorul Râşcani ai capitalei şi este situat între str. Studenţilor şi str. Alecu Russo. Acesta are o lungime de 1,7 km şi datează din anii 1960-1970. De-a lungul bulevardului sunt situate blocuri de locuit cu până la 16 etaje, restaurante, magazine, bănci şi librării şi alte edificii cu utilitate social-economică, precum şi Complexul Memorial "Feciorilor Patriei - Sfânta Amintire". De asemenea, pe bd. Moscova 8 se află şi biblioteca noastră.
 |
| Bulevardul Moscova |
Bulevardul Dimitrie Cantemir este situat în sectorul Centru al capitalei. Acesta este situat între Piața Constantin Negruzzi și str. Ismail. Lungimea acestuia este de doar 500 de m, dar de-a lungul său se află blocuri de locuit, diverse magazine și Piața Tiraspol. Bulevardul este numit în cintea lui Dimitrie Cantemir, enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog și compozitor și somn al Moldovei.
Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfînt este situat în centrul capitalei, fiind astfel cea mai importantă magistrală urbană, axa principală a oraşului. De-a lungul bulevardului sunt amplasate cele mai importante obiective ale vieţii sociale, politice, economice şi culturale din Chişinău, precum: Primăria, Teatrul Naţional "Mihai Eminescu", Sala cu Orgă, Biblioteca Municipală "B.P. Hasdeu", Parlamentul RM, Teatrul Naţional de Operă şi Balet "Maria Bieşu", Piaţa Marii Adunări Naţionale, Grădina Publică "Ştefan cel Mare", Arcul de Triumf (despre care am scris aici) şi multe altele.
 |
| Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfînt |
Bulevardul Dacia este situată în sectorul Botanica a capitalei, fiind artera principală a cartierului. Acesta este considerat cea mai lungă stradă din Chişinău, cu o lungime de aproape 14 km. Proiectul construcției a fost distins cu Premiul de Stat al Republicii Moldova (1977, arhitect Gheorghe Solominov). Intrarea în oraş dinspre Aeroport este marcată prin Porţile Oraşului, două blocuri de locuit în creştere. De asemenea, pe bd. Dacia este situat Centrul Academic Internațional Eminescu și Biblioteca „Mihail Lomonosov”, filialele Bibliotecii Municipale.
 |
| Bulevardul Dacia |
Bulevardul Iuri Gagarin este situat în sectorul Centru și a fost parte a bd. Muncești în secolul trecut. Acesta are o lungime de circa 600 de metri și este cuprins între Piața Iulius Cezar și Piața Constantin Negruzzi. Bulevardul poartă numele primul cosmonaut din istoria omenirii, Iuri Gagarin, care a vizitat Chișinăul în 1966.
Bulevardul Negruzzi a purtat anterior denumirea de bd. Muncești și se află-n sectorul centru al capitalei. Aspectul actual al bulevardului este păstrat din anii 50 ai secolului trecut, iar lungimea acestuia constituie doar 550 m. Bulevardul este cuprins între două piețe: Piața Națiunilor Unite și Piața Constantin Negruzzi. Pe bulevard sunt situate Hotelul Chişinău, Cosmos și Național. Acesta poartă numele scriitorului literaturii române clasice Constantin Negruzzi, care a locuit la Chișinău în secolul XIX.
 |
| Bulevardul Negruzii |
Bulevardul Grigore Vieru a purtat anterior denumirea de bd. Renașterii și bd. Tineretului. Este bulevardul care unește secotrul Râșcani de centrul capitalei. În perimetrul bulevardului sunt construite blocuri de locuit, cafenele, magazine, bănci și alte edificii cu menire socială: sediul Băncii Naționale, Teatrul „Eugene Ionescu”, Hotelul Turist, Circul și Biblioteca „Hristo Botev”, filiala Bibliotecii Municipale. Între cele două benzi carosabile ale bulevardului este amenajat un spațiu verde îngust, compus dintr-o alee cu bănci și pomi pe margini, care însoțește bulevardul pe aproape toată lungimea lui. Bulevardul poartă numele poetului Girgore Vieru din anul 2010.
 |
| Bulevardul Grigore Vieru |
Bulevardul Cuza-Vodă, denumit și str. Belski se află în sectorul Botanica și are lungimea de 2,3 km. La intersecția cu bd. Dacia se află blocurile Facultăților de Arhitectură și Urbanism și Construcții ale Universității Tehnice din Moldova. Bulevardul este cuprins între străzile Grenoble și Sarmisegetuza și de-a lungul său se află predominant blocuri de locuit. Acesta poartă numele lui Alexandru Cuza-Vodă, domnul Moldovei din 1959.
 |
| Bulevardul Cuza-Vodă |
Bulevardul Decebal se află în sectorul Botanica și a purtat numele de str. Timoșenko până în 1991. Bulevardul are o lungime de aproape 3 km și este cuprins între Piața Iulius Cezar și bd. Dacia. De-a lungul bulevardului sunt un șir de blocuri de locuit, magazine comerciale, restaurante, parcul Valea Trandafirilor, dar și Biblioteca „Ștefan cel Mare și Sfînt”, filiala Bibliotecii Municipale. Bulevardul poartă numele lui Decebal, regele dacilor.
Bulevardul Mircea cel Bătrân este singurul bulevard din sectorul Ciocana, care a purtat anterior numele lui Kutuzov. Acesta începe de la intersecția cu strada Alecu Russo până la str. Bucovinei. Bulevardul este artera principală a cartierului, de-a lungul căruia sunt amplasate blocuri de locuit, magazine și cafenele, o piață și Biblioteca „Transilvania”, filiala Bibliotecii Municipale. Denumirea acestuia este dată în cinstea domnitorului Țării Românești, Mircea cel Bătrân.
 |
| Bulevardul Mircea cel Bătrân |
Bulevardul Traian a fost numit până în 1991 bd. Sovetskoi Armii. Acesta este situat în sectorul Botanica și are o lungime de 1,3 km. Bulevardul este cuprins între str. Grenoble și bulevardul Dacia. De-a lungul bulevardului sunt situate blocuri de locuit, restaurante, magazine, bănci, dar și Biblioteca „Traian”, filiala Bibliotecii Municipale. Bulevardul poartă numele lui Traian, un mare împărat roman.
 |
| Bulevardul Traian |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu