Cărţi despre deportările din Basarabia

0

La 23 august, anul curent, în scuarul Gării Feroviare din Chişinău (locul de unde au plecat convoaiele morţii, alcătuite în special din femei, copii şi bătrâni) a fost dezvelit, după patru ani de la montare, monumentul dedicat  victimilor deportărilor din Basarabia. Lucrarea  a fost realizată de sculptorul Iurie Platon şi este de 3 metri înălţime, 12 metri lungime şi cu o greutate de aproximativ  15 tone.

Informaţii utile:

      Deportarea (din franceză déporter, latină deportare, în traducere "a muta în altă parte") reprezintă acțiunea de a goni pe cineva, cel mai adesea un grup de persoane, de pe teritoriul său de origine, sau din țara sa, uneori și prin ținere în captivitate, sau acțiunea de a trimite pe cineva forțat într-o regiune îndepărtată, ca măsură politică, cel mai adesea represivă.

      Deportările din Basarabia și Nordul Bucovinei au fost o formă a represiunii politice puse în practică de autoritățile sovietice. Nu se cunoaște o cifră exactă a celor care au avut de suferit de pe urma acestui tip de represiune, estimările ridicându-se la câteva sute de mii de persoane deportate în perioada 28 iunie 1940 - 5 martie 1953.

      Contingentul deportat era distribuit în felul următor: capul familiei, arestat, era izolat de soție și copii și dus în lagărul de muncă forțată, în GULAG. Ceilalți membri ai familiei erau trimiși în Siberia sau Kazahstan.

Biblioteca şi-a propus să elaboreze o listă de cărţi care prezintă în mod detaliat şi veridic informaţii despre deportările din Basarabia.

Vă propunem să consultaţi următoarele cărţi din colecţia bibliotecii:

      Drăgan, Gleb. Deportaţii: tragedii basarabene. – Bucureşti : Albatros, 1992. – 211 p.

“Am scris această carte între anii 1986-1989... ca să se cunoască adevărul despre soarta basarabenilor şi a bucovinenilor sub regimul lui Stalin... Am cules mărturii de la cei care au trăt evenimentele descries sau le cunoşteau de la cei apropiaţi lor. Poate că timpul a făcut ca unele evenimente să se estompeze, dar acest lucru nu este semnificativ deoarece toţi cei ce au trăit acele vremuri au suferit mult prea mult ca să nu-şi amintească fiecare amănunt.” Autorul

      Grossu, Sergiu. Copiii Gulagului. – Ch. : Museum, 2002. -235 p.

“...Drama sufeletului nevinovat , pedepsit pentru nişte fapte pe care nu le-a comis şi sacrificat în numele unui ideal pe care el nu şi l-a ales. Dacă ne imaginăm simplu, în spiritual filozofilor antici, că fiecare om este un univers, atunci câte universuri umane au pierit arse în iadul Gulagului...

Această carte a lui Sergiu Grossu o văd ca pe o lumânare aprinsă a conştiinţei în memoria celor pierduţi în uitare şi pedepsiţi pe nedrept de regimul diabolic communist...” Iurie Colesnic

      Memei, Alexei. Teroarea comunistă în R.A.S.S.M. (1924-1940) şi R.S.S.M. (1944-1947). – Ch. : Serebia, 2012. – 782 p.

“Prin prezenta carte, dl prof. Alexei Memei adduce un pios omagiu înaintaşilor care au suferit, au luptat şi au murit, concomitant prezentând contemporanilor, în primul rând – tinerei generaţii, o excelentă lecţie de istorie.” Anton Moraru

     Pasat, Valeriu. Calvarul: Documentarul deportărilor de pe teritoriul RSS Moldoveneşti 1940-1950. – s.l. : ROSSPEN, 2006. – 456 p.

Scopul cărţii este, în primul rând, analiza mecanismului şi dinamicii care au alimentat spirala violenţei şi represiunilor în masă, a terorii aplicate ţărănimii, altor pături şi categorii sociale ale poporului din RSS Moldovenească în perioada stalinistă, punînd în lumină aspectele tragic ale istoriei sociale a URSS.

Cărţi din beletristică care au subiectul legat de acţiunile de deportări:

     Dabija, Nicolae. Tema pentru acasă. – Iaşi : Princeps Edit, 2009. – 374 p.

“Romanul de faţă este o scriere despre regăsirea de sine, un roman percutant, profund, despre fiinţarea în timp şi spaţiu a unui personaj aflat într-o situaţie tragic, dar prin biografia căruia poate fi recuperată o istorie.” Daniel Corbu

      Gheorghiu, Virgil C. Ora 25. – Bucureşti : Gramar, 2004. – 280 p.

“Este, în fond prima operă literară în care se oglindeşte teroarea istoriei contemporane, istorie care însemnează, pentru imensa majoritate a globului, fie moartea, fie transformarea în maşină, depersonalizarea, dezumanizarea” Mircea Eliade

      Vangheli, Spiridon. Copii în cătuşele Siberiei – nuvelă documentară. – Ch.:  Oltiţa, 2001. – 39 p.

“Am scris această carte cu sufletul sfâşiat de durere. De ce am scris-o? Ca să arăt cât de crunt a fost regimul totalitar? Nu numai. Am vrut să-i vezi pe compatrioţii noştri în altă lumină. Ei au rămas Oameni în cele mai straşnice împrejurări.” Autorul

      Vasiliev, Boris. Stalin mi-a furat copilăria. – Ch. : “Baştina-Radog”SRL, 2010. – 480 p.

“O carte de memorii, de multe ori, devine pentru autorul ei, un adăpost. Boris Vasiliev o transformă într-o redută a neuitării, care vine să restituie o lume şi să recunoască o alta.” Nicolae Dabija