Traficul de fiinţe umane - un fenomen global

0

     În cadrul  Planului Naţional de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane pentru anii 2014-2016, am organizat o expoziție virtuală a documentelor din colecția bibliotecii, dedicate acestui fenomen, prezentate la bibliotecă și în cadrul expoziţiei cu genericul Traficul de persoane - o problemă socială.

Brînză, Sergiu. Vânzarea şi traficul de copii // Brînză Sergiu. Infracţiuni contra vieţii, sănătăţii, libertăţii şi demnităţii persoanei . – Chişinău, 1999. – P. 169 - 171

Acest articol vizează traficul de copii şi defineşte noţiunile de vânzare-cumpărare, selectate din art. 238 al codului civil şi din art. 13 al Legii Republicii Moldova cu privire la proprietate. Se stipulează clar că vânzarea şi traficul de copii sunt o acţiune ilegală, care se pedepseşte conform legii. În acelaşi timp, în text se constată că există diferite situaţii în care se produce infracţiunea. Există o latură obiectivă şi subiectivă a infracţiunii. Latura obiectivă constă în vânzarea şi traficul de copii sub orice formă şi în orice scop, inclusiv de către părinţi. Latura subiectivă a infracţiunii, prevăzute de art. 113 C. P., se manifestă prin vinovăţie sub formă de intenţie directă. Se distinge diferenţa dintre vânzare şi trafic, la care se poate adăuga şi scoaterea ilegală a copilului din ţară şi se indică aspectele esenţiale cu privire la vânzarea şi traficul de copii,

Buzducea, Doru. Prostituţia şi traficul de persoane // Buzducea Doru. Aspecte contemporane în asistenţa socială. – Iaşi, 2005. – P. 73 - 76

Articolul explică într-un limbaj accesibil diferenţa dintre prostituţie şi traficul de finţe umane. Deşi sunt privite ca două lucruri diferite, cele două au tangenţe. Prostituţia este cea mai veche,,meserie din lume’’, în urma căreia se obţin profituri de către proxeneţi şi practicantele benevole ale acestui act de prostituare. Traficul aduce şi el profituri colosale, dar, acestea ajung în buzunarul traficanţilor şi nu a victimelor, care se confruntă şi cu alte probleme, nu doar cu lipsa banilor, precum:  sclavia, munca forţată, violenţa, agresiunea sexuală, fizică şi psihică etc. Sunt prezentate şi ţările cu cele mai multe victime şi sunt indicate destinaţiile spre care pleacă acestea. Pentru a înţelege esenţa şi consecinţele acestor fenomene ce iau amploare, puteţi studia acest articol.

Buzducea, Doru. Traficul de copii // Buzducea, Doru. Aspecte contemporane în asistenţa socială. – Iaşi, 2005. – P. 109 - 112

Textul tratează problema traficului de copii şi prezintă un plan de prevederi referitoare la integrarea copiilor ce au fost victime ale traficului, despre protecţia, asistenţa şi repatrierea lor. Sunt incluse date statistice cu privire la copiii români, traficaţi în perioada octombrie 2002-mai 2004. Articolul dezbate şi problema costului mediu pentru îngrijirea unui copil, în cadrul serviciilor de tip familial (asistenţi maternali, plasament  în familii, apartamente sociale)etc.

Guţu, Daniela. Bune practici juridice regionale în asistenţa victimelor traficului de fiinţe umane : culegere adresată organelor de drept şi actorilor sociali implicaţi în lupta antitrafic. – Chişinău : Asociaţia Femeilor de Carieră Juridică, 2007. – 66 p.

În acest manual, este realizat un studiu complex, împărţit în trei capitole, asupra traficului de fiinţe umane şi sunt prezentate practici regionale juridice eficiente, pentru prevenirea şi combaterea fenomenului de trafic.

În primul capitol  se defineşte noţiunea de trafic, se enumeră etapele procesului de traficare. De asemenea, este foarte bine descris controlul exercitat de traficanţi asupra victimelor. Se face şi diferenţierea dintre trafic şi prostituţie, dintre trafic şi contrabanda cu migranţi.

Capitolul doi include consideraţiuni teoretice, cu privire la obiectul juridic al infracţiunii, subiecţii infracţiunii, conţinutul ei şi sancţiunea.

Capitolul trei prezintă strategii concrete ale statelor în combaterea traficului de fiinţe umane (Moldova, Belarus, România, Ucraina, Bulgaria). Sunt prezentate şi: drepturile victimelor traficului de fiinţe umane, cooperarea internaţională, care prevede şi colectarea şi schimbul de informaţii, identificarea victimei, audierea ei, instrumentarea cazurilor de trafic, protecţia martorilor etc. Sunt incluse şi studii de caz şi se analizează aprofundat fenomenul de trafic în Republica Moldova.

Consiliul Europei : Acţiune împotriva traficului de fiinţe umane. – Chişinău : Biroul de Informare al Consiliului Europei în Moldova, 2006. – 19 p.

Această broşură ne prezintă esenţa problemei traficului de fiinţe umane, numeşte acţiunile înterprinse de Consiliul Europei în vederea luptei contra acestui fenomen de amploare. Sunt menţionate iniţiativele internaţionale, este explicată importanţa acestei noi convenţii a Consiliului europei, scopul ei. De asemenea, aflăm cum pot fi sancţionaţi traficanţii şi complicii lor, componentele ce intră în sistemul de protecţie a victimelor şi câteva mecanisme de monitorizare a fenomenului, stabilite de Convenţia Consiliului Europei. Broşura poate servi drept ghid, ce explică în termeni clar procesul de traficare.

Predotvrasenie torgovli zensinami: . – Chişinău : Gunivas SRL, 2003. – 112 p.

Această lucrare este realizată de centrul La strada,care se ocupă de astfel de probleme precum traficul de fiinţe umane. Cartea este destinată pentru profesorii instituţiilor de învăţământ medii şi este împărţită în 4 părţi, care, la rândul lor, se împart în mai multe capitole şi paragrafe. Sunt abordate toate aspectele traficului, lucrarea referindu-se în mod special la femeile traficate din Republica Moldova şi cauzele amplificării acestui fenomen în ţara noastră.  Se menţionează actele normative adoptate de Republica Moldova în lupta cu traficul de fiinţe umane. Sunt făcute şi diferenţieri între migraţia legală şi ilegală. Manualul include şi întrebări, conform vârstei respondentului, pentru elevi şi studenţi, care îi ajută pe aceştia să conştientizeze mai bine fenomenul de trafic de fiinţe umane.

The Human Trafficking Assessment Tool Report. – Moldova, Washington, 2005. – 151 p.

Raportul prezentat în engleză include informaţii şi date statistice despre respectarea de către Moldova a Protocolului împotriva traficului de fiinţe umane, utilizând un şir de intrumente de evaluare şi analiză elaborate de către o asociaţie americană de jurişti. Fiecare compartiment a raportului vine cu o analiză amplă a nivelului în care legislaţia din Republica Moldova corespunde cu Protocolul. Secţiunile conţin, de asemenea, şi recomandări pentru viitoarele acţiuni, bazate pe fapte reale şi experienţe practice din legislaţia moldovenească.

Stăvilă, Mihai. Aspecte de recrutare a victimei traficului de fiinţe umane // 5 ani de la crearea Mecanismului Naţional de Prevenire a Torturii în Republica Moldova : Materialele conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice. – Ch., 2013. – P. 97-110

Lucrarea vizează fenomenul traficului de femei, care a fost temă amplă de dicuţie în cadrul conferinţei, a   elucidat fenomenul traficului la nivel naţional şi internaţional. Fiind un fenomen de mare amploare, în articol se evidenţiază factorii care favorizează  traficul, date statistice, studii realizate de instituţiile de resort din R. Moldova, rapoartele  cercetărilor realizate de ONG-urile din ţară şi aspectele specifice  traficului de femei. Referitor la traficul de femei , unde R. Moldova se plasează în topul principalelor state, articolul atrage atenţia la principalele cauze care le determină pe femeile din Moldova să devină victime. Pe larg au fost explicate aspectele ce ţin de  de racolare, consimţământul victimelor, audierea, protecţia şi asistenţa victimelor traficului de fiinţe umane.

 Articole din revista Legea și viața

Butnaru, Gheorghe. Consideraţii din perspectiva criminologică şi juridico-penală asupra obiectului infracţiunii de trafic de copii, prevăzute de art. 206 din codul penal al Republicii Moldova // Legea şi viaţa. – 2008. – Nr. 10. – P. 49 - 51

Articolul prezintă anumite similitudini, dar şi discrepanţe dintre traficul de copii şi traficul persoanelor adulte. Sunt reglementate separate cazurile de trafic a persoanelor de până la 18 ani şi a persoanelor ce depăşesc această vârstă. Lucrarea se axează pe consideraţiile criminologice şi juridice-penale, cu referinţă la traficul de copii: obiectul juridic principal, obiectul juridic secundar şi obiectul juridic facultativ. Autorul articolului include câteva opinii selectate din literatura de specialitate autohtonă, cu privire la acest fenomen. Se face deosebire între etapele premergătoare traficului şi perioada de post-trafic, atât în cazurile traficării adulţilor, cât şi a minorilor. Se propune şi un studiu de caz despre o minoră traficată. Totodată, autorul articolului susţine că s-a produs o ruptură între abordarea criminologică şi cea juridică-penală, fapt ce complică noţiunea de obiect juridic, care capătă diferite valenţe, diverse abordări.

Furdui, Sergiu. Concluzii la examenul jurisprudenţei Curţii Supreme de Justiţie în cauzele penale privind infracţiunile de trafic de fiinţe umane şi trafic de copii // Legea şi viaţa. –2008. – Nr. 10. – P. 9 - 13

Articolul vizează anumite politici, recomandări importante şi utile de către Curtea Supremă de Justiţie, pentru instanţele de judecată, ce au procese în care se cercetează cazurile de trafic uman. Sunt abordate aspecte ale problematicii juridice, cu scopul de a identifica soluţii pentru rezolvarea corectă a situaţiilor de trafic şi pentru diferenţierea lor. Sunt tratate noţiunile de recurs şi atac şi se oferă datele statistice cu privire la cazurile de atac şi recurs. Se vorbeşte despre trafic ca despre o problemă existentă nu doar la nivel naţional, ci şi internaţional, şi despre necesitatea elaborării unor strategii politice eficiente, precum cooperarea internaţională. Este necesară cooperarea între guverne şi o eficientă Cooperare Transfrontalieră. Aceste politici vin să prevină, să combată şi să sancţioneze traficul de fiinţe umane din Republica Moldova.

Lungu, Viorica. Traficul de fiinţe umane // Legea şi viaţa. – 2007. –  Nr. 11. – P. 47- 48

În text este examinat atât traficul de fiinţe umane, cât şi traficul de copii. Sunt enumerate etapele traficării şi scopurile acesteia. Ideea principală desprinsă din articol este că traficul de orice formă, sub orice scop şi indiferent că victima este minoră sau adultă, lezează demnitatea şi libertatea fiinţei umane, iar trecerea ilegală a frontierei de stat atentează la securitatea statului.