Decada ,,Oraşul meu'' : prezentare de carte

0

     Astăzi, 6 octombrie, am invitat un grup de elevi, pentru a le vorbi despre  Decada ,,Oraşul meu'' şi pentru a-i familiariza cu literatura despre oraşul Chişinău. 

     Pe parcursul activităţii, am prezentat cărţile Chişinăul din amintire şi Chişinăul şi chişinăuienii, elaborate de scriitorul şi istoricul Iurie Colesnic. Aceste valoroase lucrări prezintă date memorabile din istoria oraşului, precum şi prima atestare documentară - 17 iulie 1436. Sunt menţionate aşezările umane care datează tocmai din epoca de piatră.

     Participanţii, însetaţi de cunoştinţe ample despre Chişinău, au aflat lucruri importante:
 la început, Chişinăul a fost un sat, un târguşor.  De-a lungul timpului, s-a dezvoltat, datorită personalităţilor marcante care au contribuit la construcţia sa culturală, despre care ne vorbeşte şi istoricul Iurie Colesnic în aceste cărţi: Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni,  arhitectul Alexandru Bernardazzi,  fostul primar Sinadino Pantelimon, ctitorul medicinii basarabene - Toma Ciorbă etc. 

     Cititorii au admirat imaginile, ce reprezintă Chişinăul vechi: străzi, bulevarde, surprinse încă în anul 1889, tramvaiul în mai multe perioade, mai întâi fiind tras de cai, la sfârşitul secolului XIX. Băieţii, cu surprindere şi bucurie, au admirat imaginea din carte (din anul 1923) cu nişte liceeni, care jucau fotbal.

     Paginile cărţilor ne vorbesc de o istorie vie: de oameni ce au existat, de locuri pierdute în negura timpului, altele -  ce le vedem şi azi şi nici nu bănuim povestea  captivantă a apariţiei lor. Fiecare istorie este unică şi merită cunoscută. De exemplu, cititorii au aflat că Biserica Grecească a fost ctitorită de fraţii Ioan şi Victor Sinadino, fiii primarului Pantelimon Sinadino. La subsol, era un cavou rezervat pentru 26 de persoane, rude şi membri ai familiei Sinadino. În anii '60, cavoul a fost profanat, biserica închisă şi subsolul transformat într-o sală de degustare a vinurilor. Astăzi, însă, biserica este deschisă şi sute de credincioşi se roagă Sfântului Pantelimon, care poartă cultul acestei biserici.

Cei prezenţi au fost impresionaţi de bogata istorie a Chişinăului. Iată că trăim ani şi ani într-un oraş şi nu îi cunoaştem istoria, nu cunoaştem evoluţia sa. Trecem pe lângă Catedrală, trecem pe lângă monumente vechi, conacuri, muzee, biserici, precum Biserica Grecească, a cărei poveste impresionantă am aflat-o azi şi credem că acestea toate au existat dintotdeauna, nu depunem nici un efort pentru a ne îmbogăţi cunoştinţele despre oraşul în care locuim o viaţă..., a menţionat o cititoare.

     Dincolo de oraşul marilor clădiri, dincolo de celebrele conace şi vile pe care le înalţă oamenii bogaţi ai Moldovei, există un alt Chişinău nevăzut, neauzit, dar intuit de acei care iubesc trecutul şi mult regretat de cei care cred că frumuseţea este eternă, iar arhitectura este una dintre matricele care pot păstra acestă frumuseţe, dăruindu-i eternitatea... există un Chişinău care a rămas doar în pozele fotografice, iar dincolo de acele poze există o istorie cu oameni, cu sentimente, cu trecut şi viitor. El va trăi cât vom putea ţine minte Chişinăul din amintiri. Iurie Colesnic