Blogul Bibliotecii „Târgu-Mureș”, filială a Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”, este unul informativ.
Aici puteți găsi informații despre activitatea bibliotecii pe parcursul anilor 2010-2017.
Blogul este actualizat săptămânal.


11 iul. 2013

Lecturi de vacanţă

0


Vă invităm să lecturaţi următoarele romane, recent intrate în colecţia bibliotecii „Târgu-Mureș”:

Anderson, Joan. Un an la malul mării. – București : Curtea veche, 2007. – 239 p.
Joan Anderson descoperă că procesul propriei deveniri nu s-a oprit după ce și-a însurat feciorii și nici după publicarea câtorva cărți de ficțiune. Joan se rupe pe un an de cuibul conjugal și învață să trăiască pe cont propriu. Nu descoperă doar munca fizică, câştigurile băneşti cu sudoarea frunţii, ci învaţă să îşi depăşească propriile inhibări fizice. Micile greutăţi, ca şi micile bucurii au altă greutate când înveţi să-ţi trăieşti autentic viaţa, departe de tarele unei societăţi încremenite.
În cartea Un an la malul mării – Gândurile unei femei care mai are ceva de spus poţi găsi lesne un prieten dornic să înveţe şi să te înveţe drumul spre tine însuţi.


Beauvoir, Simone de. Memoriile unei fete cuminți. – București : Humanitas, 2011. – 405 p.
Memoriile unei fete cuminți este povestea vieții autoarei din copilărie până la 21 de ani, când, devenită studentă la Sorbona, îi întâlnise pe Sartre și pe alți tineri intelectuali de viitor, e socotită o operă clasică a genului și ilustrarea vie a filozofiei existențialiste. Este emoționanta mărturie a evoluției unei personalități de-a lungul copilăriei, adolescenței și a primei tinereți; mărturia unei „fete cuminți“ care a avut îndrăzneala să se desprindă de mediul convențional în care crescuse, de însăși credința catolică, pentru a gândi pe cont propriu. Și este, totodată, documentul unei epoci, al începutului de secol XX european.

Condie, Ally. Legăminte. – București : Litera, 2011. – 318 p.
În lumea în care trăieşte Cassia, nimic nu este lăsat la voia întâmplării. Cineva – Societatea – hotărăşte pentru toţi: ce să mănânce, cu ce să se îmbrace, cu cine să se căsătorească sau unde să lucreze. Când Cassia află că cel mai bun prieten al ei îi va fi pereche, consideră această alegere perfectă. Nu pentru mult timp însă, căci imaginea care-i apare pentru o fracţiune de secundă pe microcardul ce conţine date despre perechea ei aparţine unui alt baiat... Viaţa ei de până acum, atât de atent rânduită, este complet dată peste cap, iar consecinţele acţiunilor ei nu se lasă mult aşteptate.


Cussler, Clive. Imperiul pierdut. – București : Litera, 2012. – 447 p.
În timp ce fac scufundări în Tanzania, Sam şi Remi Fargo descoperă un clopot aparţinând unei nave de mult dispărută. Ei trebuie să găsească o modalitate de a-l recupera, fără să atragă atenţie guvernatorului tanzanian, dar o forţă mult mai puternică este angajată în aceeaşi vânătoare de comori. Prin Africa, Anglia, pădurile tropicale din Noua Guinee şi în inima junglei mexicane, soţii Fargo şi adversarii lor nemiloşi îşi continuă goana, dar câştigători nu pot fi decât unii dintre ei. Iar pedeapsa pentru eşec este moartea.



Desarthe, Agnes. Mănâncă-mă. – București : Curtea veche, 2007. – 252 p.
Romanul lui Agnes Desarthe nu este doar o carte în care se amestecă savuros şi mângâietor denumiri exotice şi sofisticate de gusturi şi arome frantuzeşti, nici o istorisire despre o femeie cu o taină de nemărturisit (aşadar, o femeie exact ca toate celelalte); este o carte ce aminteşte - şi nu doar prin titlu - de povestea lui Alice în ţara Minunilor. Numai că Alice, care muşcă din prăjitura ce-o îndeamnă „Mănâncă-mă!“, s-a facut acum mare, se numeşte Myriam şi vrea să găsească aievea ţărâmul fermecat, în care dorinţele devin realitate şi viaţa e simplă şi, dacă se poate, foarte gustoasă...

Fitzpatrick, Becca. Îngerul nopții. – București : Litera, 2010. – 271 p.
Pentru Nora Grey, dragostea nu face parte din plan. Nu s-a îndrăgostit niciodată de vreun băiat, în ciuda eforturilor depuse de prietena ei cea mai bună. Dar zâmbetul şăgalnic şi ochii pătrunzători ai lui Patch o atrag mai presus de orice raţiune. Patch pare să se afle oriunde este şi ea şi pare să o cunoască mai bine decât prietena ei cea mai bună, iar Nora nu se poate decide dacă să-i cadă în braţe sau să fugă din calea lui cât mai departe. După o serie de întâmplări înspăimântătoare, tânăra se găseşte prinsă într-un joc al răzbunării unde nimeni nu este ceea ce pare a fi, taberele se schimbă şi ascund secrete periculoase. În mijlocul unui străvechi conflict între nemuritori şi îngerii căzuţi, Nora trebuie să-şi înfrunte temerile şi să lupte pentru viaţa şi dragostea ei, iar o alegere greşită o poate costa viaţa.

Meacham, Leila. Trandafirii. – București : Litera, 2010. – 525 p.
La începutul secolului XX, într-o vreme în care onoarea şi sacrificiul sunt încă principii călăuzitoare, micuţul oraş Howbutker, din zona estică a Texasului, este guvernat de două familii cu origini străvechi: Toliver şi Warwick. Copiii celor două familii, frumoasa şi încăpăţânata Mary Toliver, şi delicatul, dar puternicul Percy Warwick, sunt eroii unei poveşti de dragoste dramatice. Percy o iubeşte pe Mary de când se ştie şi îşi doreşte cu ardoare să o ia în căsătorie, dar în inima lui Mary nimic nu este mai presus decât plantaţia de bumbac lăsată moştenire de tatăl ei. Atracţia dintre ei este însă de neevitat, iar consecinţele despărţirii lor se resimt de-a lungul anilor, dând naştere unui şir nesfârşit de minciuni, dezamăgiri, secrete şi tragedii. O sagă ce se întinde pe mai multe generaţii, o iubire dincolo de limite şi un blestem al pământului care umbreşte dintotdeauna destinul familiei Toliver.

Mitchell, David. Atlasul norilor. – București : Humanitas, 2013. – 629 p.
Romanul Atlasul norilor trasează o hartă la scara mare a pasiunilor omeneşti, survolate într-un periplu halucinant, care porneşte din Pacificul de Sud, aflat sub spectrul colonizării în secolul al XIX-lea, şi ajunge în viitorul postapocaliptic. Şase povestitori secretă tot atâtea universuri despărţite de timp şi spaţiu. Un notar american care exploreaza insulele proaspat colonizate din Marile Sudului; un muzician care încearcă să-şi inspire maestrul în scopuri nu tocmai nobile; o jurnalistă care salvează lumea de la dezastru nuclear; un editor care descoperă un bestseller periculos; o clonă creata în sistemul sclavagismului modern - toţi aceşti povestitori savuroşi creează cercuri narative în jurul dramaticei istorii a unei insule postapocaliptice.

Mo, Yan. Obosit de viață, obosit de moarte. – București : Humanitas,
2012. – 731 p.
Ximen Nao, un ţăran înstărit din China, este ucis în timpul reformei agrare iniţiate de Mao în China comunistă, la jumătatea secolului XX. În iadul unde este supus pe nedrept la cazne, ţipetele lui indignate îl exasperează până şi pe regele Yama, stăpânul tărâmului celor damnaţi, iar acesta îi îngăduie lui Ximen să se întoarcă printre cei vii. Însă, pentru a-şi revedea gospodăria şi a îndrepta răul ce i s-a făcut, Ximen trebuie să parcurgă un şir de reîncarnări, potrivit învăţăturilor budiste: mai întâi măgar, apoi vită de povară, porc, câine şi maimuţă, vreme de zeci de ani, doar la urmă având şansa de a renaşte ca om. Trăind sub felurite înfăţişări alături de familia lui, Ximen este cronicarul unei jumătăţi de secol din viaţa ţinutului său natal. Avatarurile lui Ximen însoţesc metamorfoze istorice ample, tragice, dar şi comice în acelaşi timp, iar durerile şi bucuriile omeneşti la care este martor alcătuiesc o epopee sublim umană.

Mo, Yan. Sorgul roșu. – București : Humanitas, 2008. – 473 p.
Care este cea mai mare cruzime faţă de victimele unei istorii atroce? Uitarea. Împotriva ei luptă naratorul poveştii tragice a trei generaţii ale unei famili chineze, din anii '30 până în deceniul al optulea. În ţinutul Gaomi, patria sorgului roşu, viaţa îşi iese din matcă odată cu invazia japoneză şi nu se va mai reaşeza nicicând; îi urmează războiul civil, instaurarea comunismului şi Revoluţia Culturală. Tânăra Dai Fenglian, moştenitoarea unei averi neaşteptate, şi comandantul Yu, iubitul ei, care organizează rezistenţa împotriva japonezilor, sunt cuplul originar în jurul căruia va gravita istoria „clanului sorgului roşu“. O istorie plină de patimă şi de cruzime, în care roşul pasiunii şi al sângelui vărsat se împletesc, la fel ca trecutul recent şi trecutul mitic al ţinutului Gaomi. 

Oliver, Lauren. O zi din șapte. – București : Litera, 2011. – 379 p.
Samantha pare să ducă o viaţă perfectă : se numără printre cei mai populari elevi, iubitul ei este cel mai tare băiat din şcoală, care aproape tot ce-şi doreşte şi un grup de prietene cu care împarte totul. Vineri, 12 februarie, ar trebui să fie o zi ca oricare alta, dar Samantha suferă un accident de maşină şi moare. Apoi se trezeşte a doua zi şi primeşte o nouă şansă. Şi apoi iar. Şi iar. De şapte ori. Trăindu-şi ultima zi de viaţă şapte zile la rând, Sam va desluşi în cele din urmă misterul din jurul morţii ei – şi va descoperi adevărata valoare a lucrurilor pe care este în pericol să le piardă.


Pessoa, Fernando. Ultimatum și alte manifeste. – București : Humanitas,
2012. – 392 p.
În această carte sunt reproduse importante eseuri despre estetică, filozofie, ocultism, istorie şi psihologie, alături de fragmente de corespondenţă rămase de la poet, care întregest diversitatea proiectelor pessoane. Pentru prima dată apar în limba română şi câteva texte mistice prin care Pessoa îşi ghidează cititorii pe teritoriul misterelor şi al iniţierii, reinterpretând în viziune proprie vechi practici şi mituri.




Reich, Christopher. Legea conspirației. – București : Litera, 2010. – 583 p.
Spionaj high-tech. Un plan diabolic, gata să zguduie lumea şi foarte puţin timp pentru a-l opri. Jonathan  alpinist de clasă mondială şi chirurg experimentat, schiază împreună cu frumoasa lui soţie Emma în înzăpeziţii Alpi Elveţieni. O furtună de zăpadă se porneşte ca din senin, Emma se accidentează grav şi moare în adâncurile unei crevase. Douăzeci şi patru de ore mai tarziu, Jonathan primeşte un plic adresat soţiei sale în care găseşte două bilete de bagaje. Atacat în mod inexplicabil de poliţia elveţiană şi obligat să fugă, Jonathan se trezeşte dintr-o dată urmărit internaţional şi ţinta unui asasin misterios. Pas cu pas, el este prins tot mai adânc într-o lume a terorismului global, o lume în care nimeni nu este cine pare şi unde scopul scuză mijloacele. Singura lui şansă de supravieţuire depinde de descoperirea crudului adevăr legat de viaţa secretă a soţiei sale.

Rezzori, Gregor von. Zăpezile de altădată. – București : Humanitas, 2012. – 302 p.
Cinci portrete extraordinare – doica, mama, tatăl, sora şi guvernanta – „pentru o autobiografie pe care nu o voi scrie niciodată“, spune autorul. De fapt, prin intermediul persoanelor care l-au însoţit, Gregor von Rezzori  îşi povesteşte prima parte a vieţii, petrecută în bună măsură la Cernăuţi, în Bucovina, magnifica provincie de margine a imperiului chezaro-crăiesc. În fundalul portretelor se regăsesc, nostalgic, reminiscenţele „lumii de ieri“ a lui Stefan Zweig, compatriotul cu care autorul este adesea comparat, şi în acelaşi timp germenii brutalei lumi viitoare. În prim-plan, fineţea psihologică, atenţia pentru detalii, precizia nuanţei, frumuseţea expresiei dovedesc că aceste portrete aparţin deopotrivă memorialistului, scriitorului şi artistului plastic von Rezzori.

Suter, Martin. Un prieten perfect. – București : Humanitas, 2013. – 274 p.
După câteva zile în comă profundă, Fabio Rossi deschide ochii într-o rezervă de spital. Tânărul jurnalist nu-şi aminteşte când şi cum a primit lovitura la cap care l-a adus la urgenţe, nu ştie cine este tânăra de la căpătâiul lui, deşi ea spune că îi este iubită, şi nu are habar ce i s-a întâmplat în ultimele cincizeci de zile. Fabio bănuieşte însă că evenimentele recente – care vor fi fost ele – pot avea legătură cu ultima investigaţie jurnalistică. Dar şi aceasta rămâne un mister, pentru că laptopul ziaristului e curăţat de date. Fabio speră să lămurească ciudatul blackout cu ajutorul apropiaţilor: doar că Norina, fosta iubită, nu mai vrea să-l vadă, iar Lucas, prietenul cel mai bun, îl sfătuieşte să lase lucrurile aşa cum sunt. Perseverând, va afla Fabio ce se ascunde în spatele acestei schimbări inexplicabile a realităţii? Nu cumva s-a schimbat el însuşi între timp?


Zola, Emile. La paradisul femeilor. – București : Curtea veche, 2007. – 500 p.
Octave Mouret înnebuneşte femeile de dorinţe. Marele său magazin parizian La Paradisul femeilor, este o adevărată desfătare a simţurilor. Ţesăturile se amestecă între ele, uimitoare, delicate, din fai sau mătase. Octave Mouret vinde, prin tehnici revoluţionare, tot ceea ce o femeie poate cumpăra în 1883. Succesul este imens. Dar acest bazar devine o catastrofă pentru cartier, micul comerţ moare, speculaţiile imobiliare se înmulţesc, iar personalul trăieşte o viaţă de infern. Denise pătrunde în acest vulcan, fără resurse, dar tenace. Zola face din tânăra fată şi din puternicul său patron îndrăgostit de ea simbolul modernismului şi al crizelor pe care acesta le generează. Cititorul este introdus într-o baie de mulţime erotică. Citind aceste pagini, nimeni nu va mai putea intra într-un mare magazin fără să resimtă ceea ce Zola surprinde cu geniu: freamătul vieţii.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu