Ziua Mondială a Arhitecturii

0

Astăzi, 1 iulie este sărbătorită Ziua Mondială a Arhitecturii.

Arhitectura face parte din artele vizuale şi este apreciată în raport cu aspectul artistic. În mod curent, termenul de „arhitectură” este subînţeles drept arta şi ştiinţa de a construi, dar etimologic, sensul termenului, tradus din greacă: „arhi” cu sensul de „cel mai” sau „cea mai”, iar „tectura” derivă de la „tecton”  ce înseamnă „constructor”, ar oferi sensul deplin: „cel mai constructor”, sau prin extensie, - „arhitectura este mai mult decît construcţie”. Această departajare a operelor de arhitectură de la simplele construcţii este obţinută prin acordarea clădirilor calităţilor estetice.

Arhitectura Moldovei a reflectat mediul geografic specific al amplasamentului ţării: clima temperată cu veri calde şi ierni geroase; utilizarea materialelor de construcţie locale: piatra de calcar, lemnul şi lutul, cu elaborarea soluţiilor tehnice originale. Meşterii zidari şi arhitecţii au dat dovadă de abilitatea de a sintetiza influenţele artistice ale timpului, asigurînd originalitatea arhitecturii naţionale.

Arhitecţii şi ctitorii Moldovei erau fie domnitorii acestei ţări – Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare şi  Sfânt, Petru Rareş, Vasile Lupu, Alexandru Lăpuşneanu, fie simplii săteni. Cele mai renumite construcţii ale acestei ţări rămân a fi bisericile, mănăstirile şi cetăţile. Cetăţile demonstrează numărul mare de războaie prin care a trecut poporul moldovenesc, iar mănăstirile şi bisericile arată sentimentul religios pe care oamenii îl păstrau în suflete.

Prima atestare documentară a oraşului Chişinău datează cu data de 17 iulie 1436.

Arhitectul Chişinăului este considerat Alexandru Bernardazzi – autorul a peste 30 de edificii cu valoare arhitecturală din Chişinău.
Unele din ele: 

• Clădirea Primăriei
• Clădirea gimnaziului de fete ,,Principesa N. Dadiani”
•  Clădirea școlii luterane
• Clădirea capelei gimnaziului de fete
• Clădirea clubului nobiliar
• Turnul de pompieri
• Clădirea judecătoriei
• Biserica Sfântul Pantelimon

Pe lângă construcţii, Bernardazzi a lucrat şi la amenajarea Chişinăului, ocupându-se de trasarea şi pavarea străzilor şi construind conducta orăşenească de apă. 

Un important monument de arhitectură este Arcul de Triumf din Chișinău (numit un timp Porţile Sfinte, iar sub regimul sovietic — Arcul Victoriei) construit în 1841, care se află pe bd. Ștefan cel Mare vizavi de Piața Marii Adunări Naționale.

Dragi cititori, biblioteca vă propune să consultaţi 2 cărţi care ilustreză construcţiile şi monumentele arhitecturale ale Republicii Moldova şi ale Chişinăului:

Bălan, Pavel. Cetăţile sufletului. - Ch. : Editura ARC, 2002. - 159 p.
Chişinău. - Ch. : Editura Uniunii Scriitorilor, 1996. - 200 p.

Din acest domeniu în colecţia bibliotecii puteţi găsi cărţile:
Arhitectura: evoluţie, stiluri, personalităţi. - Bucureşti : Litera, 2010. - 501 p.
Ţelea, Vasile. Arhitectura secolului XX: Dicţionar cronologic 1890-2000. - Bucureşti, 2005. - 548 p.