Luna
ianuarie este numită şi Luna Sfântului
Vasile, deoarece 1 ianuarie (stil nou) - 14 ianuarie (stil vechi) este ziua onomastică a Sfântului Vasile cel Mare, atât
de des evocat în hăiturile de la Anul Nou.
Sfântul Vasile cel Mare s-a născut în Cezareea Capadochiei, în anul 330. Ca om iubitor de carte, înzestrat cu calităţi alese, a trecut, rând pe rând, prin toate şcolile din Cezareea, Bizanţ, ajungând şi la Atena, unde era cea mai înaltă şcoală din acele vremuri. Aici l-a întâlnit pe Sfântul Grigorie din Naziams, cu care a legat o strânsă prietenie. În anul 370 a fost înălţat la scaunul de Arhiepiscop al Cezareei. El s-a dedat cu trup şi suflet credinţei creştine, luptând împotriva ereziei, întemeind aşezăminte de asistenţă socială creştină, case de primire, cantine, spitale pentru ajutorarea celor nevoiaşi, şcoli tehnice, instituţii pentru reeducarea fetelor.
Sfântul Vasile cel Mare s-a născut în Cezareea Capadochiei, în anul 330. Ca om iubitor de carte, înzestrat cu calităţi alese, a trecut, rând pe rând, prin toate şcolile din Cezareea, Bizanţ, ajungând şi la Atena, unde era cea mai înaltă şcoală din acele vremuri. Aici l-a întâlnit pe Sfântul Grigorie din Naziams, cu care a legat o strânsă prietenie. În anul 370 a fost înălţat la scaunul de Arhiepiscop al Cezareei. El s-a dedat cu trup şi suflet credinţei creştine, luptând împotriva ereziei, întemeind aşezăminte de asistenţă socială creştină, case de primire, cantine, spitale pentru ajutorarea celor nevoiaşi, şcoli tehnice, instituţii pentru reeducarea fetelor.
Viaţa trăită
la maximă intensitate, caracterul neînfrânt, ţinerea continuă, cu mici
întreruperi a postului, rugăciunea şi privegherile din timpul nopţii i-au
scurtat viaţa. S-a strămutat la Domnul chiar în ziua de 1 ianuarie 379, la
aproape 50 de ani. A fost plâns şi petrecut pe drumul din urmă de toată lumea
care îl iubea şi îl cinstea pentru înţelepciunea şi bunătatea sa.
Sărbătoare importantă în calendarul ortodox, ziua de Sf.
Vasile este una care marchează începutul noului an. În legătură cu această zi
există numeroase obiceiuri perpetuate de-a lungul generaţiilor.
.jpg)
Astfel, alături de tradiţionalul semănat, un obicei foarte popular, în special pentru copii este sorcovitul. În cursul dimineţii, grupuri de copii merg cu Sorcova. În prezent, aceasta este confecţionată de obicei din flori de hârtie, dar la origine sorcova era formată din nuiele înverzite. Copiii rostesc urări augurale, în timp ce lovesc uşor cu sorcova umărul celui sorcovit. Semnificaţia acestui obicei este transmiterea de urări de vigoare şi belşug.
Astfel, alături de tradiţionalul semănat, un obicei foarte popular, în special pentru copii este sorcovitul. În cursul dimineţii, grupuri de copii merg cu Sorcova. În prezent, aceasta este confecţionată de obicei din flori de hârtie, dar la origine sorcova era formată din nuiele înverzite. Copiii rostesc urări augurale, în timp ce lovesc uşor cu sorcova umărul celui sorcovit. Semnificaţia acestui obicei este transmiterea de urări de vigoare şi belşug.
.jpg)
Capra, Turca, Brezaia fac parte dintre datinile de Crăciun şi Anul Nou. Dimitrie Cantemir spune în Descrierea Moldovei că ,, Turca este o joacă iscodită încă din vremurile bătrâne, din pricina ciudei şi scârbei ce o aveau moldovenii împotriva turcilor". Cu Turca, Capra sau Brezaia umblau tinerii începând de la Ignat şi sfârşind cu zilele Crăciunului şi prin unele părţi în ziua de Sf. Vasile până seara. Numele de Turca, Capra sau Brezaia îl poartă unul din tinerii mascaţi.
.jpg)
.jpg)
Am venit cu voie bună
După datina străbună,
Să vă facem o urare
De la mic până la mare:
La mulţi ani cu sănătate,
Să vă dea Domnul de toate,
Să vă fie casa plină
De belşug şi de lumină!
De asemenea, în ziua de Sfântul Vasile, în general la sate, se practică numeroase obiceiuri de descifrare a viitorului, obiceiuri cu vădită origine păgână.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu