Sfintele Paști -
sărbătoare religioasă creștină, comemorează învierea lui Isus Hristos, la trei
zile după crucificarea Sa în Vinerea Sfântă. Pentru creștini, Paștele este
sărbătoarea cea mai sfântă din calendar. Deloc întâmplător, această celebrare
anuală a Învierii lui Isus are loc primăvara, în anotimpul renașterii naturii. Este
o sărbătoare a luminii și a bucuriei, a reîntoarcerii la noi înșine și la
lucrurile frumoase din jurul nostru.
Este corectă folosirea
termenului de „Paşte”, cât şi al termenului „Paşti”.
Vă propunem mai jos câteva
legende referitoare la simbolistica unor elemente indispensabile Paştelui:
Ouăle roşii. Se
presupune că atunci când Isus a fost lovit cu pietre, acestea se făceau roşii
de sânge. De aceea, unii consideră că ouăle roşii sunt reprezentarea pietrelor
care L-au lovit pe Isus.
O altă legendă susţine că
atunci când Sf. Maria a venit să îşi vadă Fiul răstignit, avea un coş cu ouă la
ea, pe care l-a aşezat sub cruce. În scurt timp, ouăle s-au făcut roşii de
sânge, iar Isus i-a spus mamei ca de acum încolo oamenii să vopsească ouă
pentru a-şi aminti de răstignirea Sa!
În prezent, ouăle se
vopsesc în diferite culori. Fiecare culoare are simbolistica ei: roşu (soare,
foc, dragoste), negru (eternitate, statornicie), galben (lumina, bogăţia
recoltelor, tinereţea), verde (forţa naturii, rodnicia, speranţa), albastru (sănătate,
seninul cerului).
Spălatul cu ouă dimineaţa
şi monedele într-un vas sunt reprezentarea simbolului unui început de viaţă, al
purificării, frumuseţii, iar monedele reprezintă bunăstarea în familie. După
tradiţie, cel mai mic din casă ia toate monedele.
Ciocnirea ouălor. Momentul
ciocnirii ouălor este interpretarea aruncării cu pietre în Isus. Alte surse
spun că oul reprezintă mormântul lui Isus, iar ciocnirea lor înseamnă deschiderea
mormântului.
După tradiţie, dimineaţa
după ce se spală toţi cu ouă roşii, se aşază la masă. Capul familiei trebuie să
ciocească primul cu membrii familiei şi să spună: Hristos a înviat!, iar
ceilalţi: Adevărat a înviat!
Se spune că cei care ciocnesc ouă de Paşti se vor întâlni
unul cu celălalt pe lumea cealaltă.
Conform altei legende, în
Joia Mare (Joia Patimilor) nu trebuie să doarmă nimeni. Cel care va dormi în
această zi va dormi şi va fi leneş tot anul. Femeile care dorm în această zi
sunt poreclite Joimăriţe.
Oamenii
de la ţară pun cojile de ouă de la Paşti sub brazdă, ca pământul să dea rod bun
în acest an.
Conform tradiţiei, Vinerea
Mare este ziua în care trebuie să ne scăldăm: se spune că cel care se scufundă
de trei ori în apa rece în Vinerea Seacă va fi sănătos tot anul.
Dacă plouă în Vinerea
Seacă, anul va fi bogat, cu recolte mari.
În noaptea de Paşti există
obiceiul aprinderii focurilor de veghe.
Pe dealuri şi coline sunt aprinse focuri puternice care ard toată noaptea. În
jurul lor se adună sătenii care povestesc întâmplări din viaţa lui Isus.
În prima zi de Paşti se
spune că e bine să purtăm haine noi, fapt ce simbolozează Învierea Domnului,
primenirea trupului şi sufletului.
Iepuraşul de Paşti,
cel care aduce ouăle roşii, îşi are originea în Germania, în prezent preluat de
multe ţări precum SUA, Marea Britanie, Italia, Spania. Oamenii de aici
obişnuiesc să dăruiască în ziua de Paşti un iepuraş de ciocolată, în special
copiilor. Iepurele a devenit mesagerul mult iubit şi aşteptat al cadourilor
pentru copii. În dimineaţa de Paşti, copiii aşteaptă cu nerăbdare cadourile
iepuraşului, care sunt ascunse prin casă sau prin grădină.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu