„Mizerabilii” de Victor Hugo
Sunt
absolventă a Universității de
Stat, facultatea Sociologie și Asistență Socială. Nu sunt indiferentă de ceea
ce se întîmplă astăzi în societate, de problemele sociale care crează adevărate
iaduri, iar vinovat de situația creată este OMUL.
Mizerabilii
de V. Hugo, pe care am citit-o
recent, reprezintă oglinda lumii în care trăim. Nu am anumite momente
preferate, dar însăși ideea că lumea pe care o vedem în culori roz este, de
fapt, una plină de putregai, mizerabilă și păcate, îmi descoperă o realitate
înfricoșătoare cu care nu vreau, dar trebuie să mă împac. Am ajuns la limita
cînd orice societate poartă pe chipul ei semnul tuturor mizeriilor. Problemele
sociale depășesc orice granițe și aceste probleme sunt accentuate în lucrarea
autorului cu multă insistență. Doamne! Ce se face cu soarta copilului care
n-are nici un adăpost să se încălzească, care este exploatat prin munca grea (așa cum este exploatată micuța Cosette)? Ce se face cu femeia, care oriunde se vinde
pentru pîine (situația eroinei Fantine)? Vai... de demnitatea ei....Aceste două ființe slabe nu numai că nu
sunt protejate, pentru „mizerabilii” din jur, viața acestora nu costă numic. Ce
sfîrșit are destinul omului, care oriunde zace în necunoaștere și disperare? Unde
i-a sfârșit limita ignoranței și mizeriei omului. Tâlhăria, sărăcia își fac un dureros
echilibru, cu mare părere de rău, în toate popoarele, stând ascunse în spatele unor monumente mărețe,
ruine sublime, orașe minunate, pe când realitatea este una îngrozitoare.
Bugetul statului a devenit disponibil pentru un război gras și ridicol pentru
învățământ. Cînd în conștiința și sufletul omului domină banul, nu mai este
loc pentru justiție și adevăr.
După părerea mea, această carte
ne învață să fim corecți în ceea ce facem și să răspundem pentru faptele noastre. Ne cultivă
calități de milostenie și bunătate, răbdare și bunăvoință față de aproapele și
față de dușmani...
În opinia mea, educația se
bazează pe frică. Dacă am dispune fiecare de conștiință, dacă ar fi valorile morale mai presus decât
cele materiale, și dacă, în primul rând, ar fi legea mai aspră și toți egali în
fața ei, probabil ar dispărea ignoranța, mizeria...
Aceast roman m-a făcut să înțeleg durerosul adevăr, și nu știu cu siguranță, dacă eu și alții ca mine,
suntem atât de înțelepți, puternici și luptători ca să învingem mizeria din societate.
Elena Morari
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu