Anul Dumitru Matcovschi

0

E bine să știi…

    C h e s t i o n a r

În ce constă, pentru dvs., fericirea perfectă?

Totală adică? Nu există fericire     totală. Omul de creație nu se complace în starea de mulțumire pe care uneori o trăiește. Clipa trece, te năpădesc din nou gândurile, iarăși apar problemele, cusută cu ață a fost dintotdeauna viața omului.

Când, ultima oară ați avut o explozie de râs?

         Acum 22 de ani.

Când ați plâns ultima oară?

N-aș vrea să răspund la această întrebare. Nu mai am lacrimi să plâng, am plâns atunci, toate lacrimile mi le-am plâns, când autobuzul struțului m-a strivit ziua în amiaza mare pe șosea. Nu fac teatru de bâlci provincial. Mă uit la toate cu mintea trează, să înțeleg lucrurile, nu doar să le contemplu. Am dureri omenești, nu sunt de fier să îndur la nesfârșit poverile. Nu mimez. Nu viclenesc. Starea poeziei nu mi-a secat inima de alean. 

Care e principala dvs. Trăsătură de caracter?

Nu  mi-e teamă de frică.

Care e principalul dvs. defect?

     Fac întotdeauna opoziție. Pun la îndoială totul. Nu-mi pot stăpâni emoțiile. Nu sunt practic deloc.

Cu ce personaj v-ați identifica mai mult?

          De Harap și de poet mi-a fost destinul. Cu Harap-Alb.

         Care sunt eroii dvs. de astăzi?

 Cuvântul ,,eroii’’ nu e la locul potrivit. Oamenii scumpi inimii mele au fost și au rămas crescătorii de pâine.

Unde v-ar plăcea să călătoriți?

Nicăieri. Mi-ar plăcea să am o casă omenească la sol, să nu mă știe nimeni, să nu mă vadă nimeni, de nimeni să nu depind, nimeni să nu-mi ceară socoteală. Atâta strâmbătate în această lume, atâta nedreptate, criza de moralitate ne va pierde.

Ce calitate preferați la un bărbat?

Curajul.

         Ce calitate preferați la o femeie?

Calitatea de mamă, blândețea.

Care sunt scriitorii dvs. preferați?

Dintre clasici – poetul nepereche, Bacovia și Blaga. Dintre contemporani – Teleucă, Stănescu, Ioan Alexandru, Marin Sorescu, Druță, Zaharia Stancu.

Care e compozitorul dvs. preferat?

Beethoven.

Ce cântec fredonați când sunteți sub duș?

Niciun cântec, tremur de frig, înjur.

Care e cartea pe care o iubiți cel mai mult?

M. Eminescu, Poezii, 1961, Editura pentru Literatură.

Ce film v-a plăcut cel mai mult?

,,Nopțile Caribiei’’, ,,Copilăria lui Ivan’’, am tradus nuvela lui Bogomolov (scenariul) în limba noastră, 1971.

Care e pictorul pe care-l preferați?

Pictura Renașterii.

Care e băutura dvs. preferată?

Nu ceaiul. Nici votca. Nici vinul. Apa de izvor. Cafeaua.

Ce culoare preferați?

Cu trecerea anilor, culorile se schimbă. De obicei, clasice.

Care credeți că e cea mai importantă reușită a dvs.?

Am înviat din moarte. M-a ferit Dumnezeu. Nu e meritul meu, dar e și al meu.

Care e cel mai mare regret pe care îl aveți?

Am uitat să fiu deștept.

Ce talent v-ar fi plăcut să aveți?

Niciunul. Oamenii cu talent sunt proscriși.

Ce iubiți mai mult pe lume?

Lumea, nu mă satur de viață.

Dacă ați putea schimba ceva la felul cum arătați, ce anume ar fi?

N-ar fi, sunt de la natură cum sunt, m-am obișnuit cu mine.

Ce detestați cel mai mult?

Pe mine mă detest, că sunt credul și nu-mi aleg prietenii, mă vând până la urmă toți, mă părăsesc la greu, știu că am să-i iert; detest și vedetismul, boala mititeilor, citiți ,,VIP magazin’’.

Care este ocupația dvs. preferată?

Scrisul, dacă poate fi numit ocupație. Oricum, este și muncă. Dar și bucurie. Dar și blestem, tiranie, pentru turmă doar e ocupație.

Care e cea mai mare teamă pe care o aveți?

Că viața trece și n-am reușit s-o trăiesc.

În ce împrejurări obișnuiți să mințiți?

Nu pot minți și-mi pare foarte rău. Mnciuna întotdeauna scaun de cinste are, în capul mesei.

Care e deviza dvs. în viață?

Săracul nu are nicio deviză. Bogat n-am fost niciodată.

Dacă l-ați întâlni pe Dumnezeu, ce ați dori să vă spună El?

Când stau cu Dumnezeu de vorbă, niciodată nu abuzez, mă rog, atât: ,,Apără-mă, Doamne, de cel viclean.’’ O casă omenească aș dori să-mi spună cum să-mi fac, totul e ban azi, iar eu sunt mai sărac decât toți săracii împreună, dar și mai bolnav decât toți bolnavii, sunt poet de naționalitate. Cine are nevoie de poeți? Puterea și norodul au nevoie de statui. Statui în parlament, în bibliotecă, școli, casa guvernului, la cimitir, în grădina publică. Democrația a făcut mai multe statui decât puterea sovietică, numai în 20 de ani. Vă rog, lăsați-mă în pace, ,,trăiesc în altă lume decât voi.’’

Rodica Trofimov,

VIP magazin, 2011, Nr. 5