Dragobetele - simbol al tinereţii şi iubirii

0

      Dragobetele a fost sărbătorit din cele mai vechi timpuri de către români în a doua jumătate a lui februarie, când ieşea ursul din bârlog, când păsările începeau să-şi pregătească cuibul, iar natura dădea primele semne de trezire.

       Cine este Dragobetele?

       Divinitatea mitologică, similară a lui Eros sau Cupidon, Dragobete este considerat a fi fiul Dochiei, un tânăr chipeş şi iubăreţ. Nu blând ca Sf. Valentin, ci năvalnic, el era la daci zeul care, ca un naş cosmic, oficia în cer la începutul primăverii nunta tutuor animalelor.

          Astfel, de Dragobete, fetele şi băieţii se întâlnesc pentru ca iubirea lor să ţină tot anul, precum a păsărilor ce se logodesc în această zi.

          Motivaţia preluării obiceiului păsărilor era profundă, din moment ce acestea erau privite ca mesagere ale zeilor, cuvântul grecesc pasăre înseamnă chiar mesaj al cerului.

          Dragobetele este şi un zeu al bunei dispoziţii, de ziua lui făcându-se petreceri, iar de acolo porneau de multe ori viitoarele căsnicii...

          Tradiţii de Dragobete

       Înainte de vreme, pretutindeni prin sate se auzea zicala: Dragobetele sărută fetele!

       De Dragobete, tinerii se întâlneau în centrul satului sau în faţa bisericii. Dacă timpul era favorabil, porneau cântând către pădure sau prin lunci în căutarea ghioceilor şi a altor plante miraculoase, folosite pentru descântece de dragoste. Dacă vremea era urâtă, se adunau la unii dintre ei acasă pentru a petrece. În pădure se aprindea un foc mare. Prin unele locuri, exista obiceiul ca fetele mari să strângă apa din omătul netopit sau de pe florile de fagi. Această apă era păstrată cu mare grijă pentru că avea proprietăţi magice. Se spunea că e născută din surâsul zânelor şi putea face fetele mai frumoase. La prânz, fetele începeau să coboare  spre sat în fugă. Fiecare băiat urmărea fata care îi plăcea. Dacă flăcăul era iute de picior,  reuşea să prindă fata şi îi fura o sărutare în văzul tuturor. Sărutul era logodna ludică a celor doi, cel puţin pentru un an de zile, de multe ori astfel de logodne veneau înaintea logodnelor adevărate.

          După amiază avea loc petrecerea, unde toată lumea dansa, cânta. Se spunea că tinerii care nu au petrecut de Dragobete nu-şi vor găsi perechea tot restul anului.

       

         Biblioteca Târgu-Mureş a intocmit cu această tematică 4 liste bibliografice de recomandare pe care le puteți consulta chiar ACUM accesând linkurile de mai jos:

Dragostea în literatura română şi universală;

Lira dragostei vibrează special pentru voi;

Psihologia iubirii;

Romane de dragoste de la edtura Litera Internațional

Invităm la bibliotecă toţi doritorii pentru a consulta cărțile!