Sfaturi utile de nota 10

0

Fiecare dintre voi este antrenat într-un proces de învăţare. şi e firesc să îţi doreşti o eficienţă maximă.

Elevii au de procesat o cantitate tot mai mare de informaţii, pe măsura înaintării în şcoală. Pentru a nu percepe lucrurile ca fiind sofisticate şi a preveni frustrările legate de nereuşită, v-ar prinde bine (credem noi) să cunoaşteţi următoarele sugestii eficiente de studiu:

1. Luarea de notiţe este o modalitate de stocare a informaţiei, care permite o triplă codare a materialului: verbală, vizuală şi chinestezică, ceea ce permite o memorare mai bună şi o reactualizare mai uşoară.

Strategii:

• sumarizarea principalelor idei din materialul de învăţat;

• realizarea notiţelor poate fi făcută şi în timpul lecţiei, cu posibilitatea revizuirii şi completării ulterioare;

• sublinierea sau întărirea unor idei sau concepte-cheie;

• schematizarea conţin

utului pe baza relaţiilor existente între idei (de tip cauză-efect, subordonare sau supraordonare, ordine cronologică etc.);

• reprezentarea grafică a materialului sub formă de hartă, grafic, matric

e, tabel.

2. Sublinierea în text a ideilor importante care vor oferi structura de fixare şi reactualizare a informaţiilor.

Strategii:

• se citeşte paragraful în întregime înainte de a decide care este ideea principală ce merită subliniată;

• nu se subliniază un volum prea mare de text;

• se utilizează diverse semne pentru a di

ferenţia informaţia selectată (conceptele vor fi încercuite, definiţiile vor fi subliniate ş.a.).

3. Gândirea critică reprezintă deprinderea de a interacţiona cu textul sau informaţia în mod activ. A gândi critic înseamnă să interpretezi şi să evaluezi informaţia înainte de a o accepta sau a o rejecta. Când gândim critic, formulăm de fapt o serie de întrebări asupra textului.

Tipuri de întrebări care stimulează gândirea critică:

• Ce semnificaţie au aceste idei?

• Pot să-mi amintesc cu uşurinţă ideile pe care le-am notat?

• Ce exemple susţin aceste idei?

• Ce idei sau fapte asemănătoare am mai întâlnit?

• În ce fel diferă aceste informaţii de ceea ce ştiam în legătură cu acest subiect?

• Cum pot utiliza aceste informaţii?

• Care ar fi consecinţele aplicării în practică a acestor idei, pentru mine şi pentru ceilalţi?

4. Timpul de studiu implică deprinderea de a alege momentul de studiu ş

i utilizarea eficientă a timpului acordat acestuia.

Strategii:

- Alegerea momentului de studiu se face în concordanţă cu perioadele de eficienţă maximă. Pentru majoritatea oamenilor, orele de maximă eficienţă sunt între 8-12 dimineaţa şi după-amiaza între orele 16-18. Dacă nu ştii care este momentul tău de studiu ai posibilitatea să monitorizezi propria experienţă de învăţare prin a ţine un jurnal în care vei nota momentul de studiu, timpul acordat acestuia, dispoziţia pentru învăţare, rezultatele obţinute. Astfel, vei putea identifica perioada de maximă eficienţă.

- Pentru a utiliza eficient timpul dedicat studiului îţi recomand:

• începe cu subiectele mai uşoare, după care treci la cele mai dificile şi păstrează pentru sfârşit ceva plăcut;

• nu-ţi planifica să înveţi în viteză maraton;

• alege un loc potrivit pentru învăţare, cu cât mai puţini distractori (televizor, telefon);

• alege o poziţie comodă care să te menţină activ, treaz;

• stabileşte-ţi un program de studiu pe care-l comunici şi altora (membrilor familiei, prietenilor);

• învaţă să spui „nu” eventualelor tentaţii (de a ieşi cu un prieten, de a privi televizorul chiar dacă nu este emisiunea preferată);

• monitorizează modul de utilizare a timpului.

Pe măsura acumulării şi utilizării acestor deprinderi de studiu, veţi dobândi un autocontrol asupra propriei învăţări.

Vă dorim mult succes!

Dragi cititori, vă invităm la bibliotecă să consultaţi articolul Stiluri de învăţare şi deprinderi de studiu de psihologul Tatiana Turchină (revista Clipa - 2008, nr. 1, p. 40-41) şi alte sursele bibliografice pe această tematică.