0

Noi am trecut pe Wordpress! 

Ne găsiți aici https://bptirgumuresblog.wordpress.com/

1 aprilie – Ziua mondială a umorului

0

1 aprilie este recunoscută ca fiind Ziua umorului sau a Păcălelilor în majoritatea țărilor lumii. Originea acestui obicei nu este cunoscută cu exactitate. Unii consideră că aceasta este legată de schimbarea anotimpului, în timp ce alții cred că provine de la adoptarea noului calendar. Se întampla în vestul Europei, pe la jumătatea secolului al XVI-lea. În vechiul calendar iulian, Anul Nou se sărbătorea la 1 aprilie, dar odată cu trecerea la noul calendar, cel gregorian, Anul Nou era sarbatorit de atunci pe 1 ianuarie. Pâna a se obișnui cu noua dată oamenii continuau să-și trimită felicitari tot pe 1 aprilie. Aceștia erau numiți "nebuni de aprilie", de unde și denumirea de Ziua Nebunilor sau Ziua Păcălelilor. Cu timpul, felicitările trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au început să fie considerate farse, aceasta zi devenind un prilej de bucurie și de distracție pentru toți cei care au simțul umorului.

Expoziție de carte din colecția umoriștilor noștri,
la Biblioteca Târgu-Mureș

Vă propunem în continuare doar cinci nume de umoriști moldoveni pe care probabil că deja le cunoasteti și nu numai o data ați râs, auzindu-i sau citindu-le umorul remarcat. Vă îndemnăm să le recomandați prietenilor, asigurându-vă ca am putea adăuga înca mulți reprezentanți de seamă în această listă.

Gheorghe Urschi, actor, regizor și umorist, supranumit Regele umorului din Republica Moldova. A scris mai multe cărți și piese de teatru, de-asemenea și piese pentru copii. A semnat scenariile și a regizat trei filme de comedie, iar în 2008 scoate de sub tipar „Scrieri alese în 3 volume”. Este cunoscut, în special, ca realizator de emisiuni umoristice, în care juca alături de actorul Gheorghe Pârlea, împreună fiind un reușit tandem de creație. Gheorghe Urschi este membru al Uniunii Teatrale și Uniunii Scriitorilor din Moldova.

Pavel Bechet, actor comic din Republica Moldova. A jucat în mai multe spectacole, unele alături de Gheorghe Urschi, dar s-a făcut remarcat în spectacole de autor. A semnat texte pentru cântece, monologuri umoristice, adunate în șase casete. A decedat la 8 iulie 2002. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova.

Gheorghe Bâlici, poet, epigramist. Indrăgostit de epigramă și umor încă de pe băncile școlii, si-a publicat prima epigrama în gazeta de perete pe când avea 15 ani. Astăzi numele Bâlici e un renume în epigrama românească. Are în palmares și două volume de poeme, dar ramâne devotat epigramelor pline de umor. E deținătorul mai multor premii adunate la mai multe festivaluri de satiră și umor de pe ambele maluri ale Prutului. Este directorul Festivalului internațional de epigramă și fabulă „Donici – cuib de-nțelepciune”, care se desfășoară la Chișinău, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova.

Efim Tarlapan, scriitor, poet umorist și satiric. Epigramist. Autor de literatură satirică și cărți pentru copii. Autor a cinci antologii de umor românesc și universal. Efim Tarlapan a organizat primului Festival Național de Epigrame de la Chișinău. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova și al Uniunii Scriitorilor din România, a fost membru de onoare al Uniunii Epigramiștilor din România si laureat a peste 50 de festivaluri și concursuri de poezie satirico-umoristice din Moldova și România.

Petru Cărare, poet, prozator și dramaturg. Debutează editorial cu volumul de poezii umoristice „Soare cu dinți”. A continuat cu „Parodii și epigrame”, „Versuri lirice și satirice”, făcându-se remarcat și în dramaturgie. A scris cinci comedii, iar cea întitulată „Străinul”, montată la Teatrul V. Alecsandri din Bălți, a fost jucată în scenă peste două sute de ori. Este autorul a mai multe plachete de versuri umoristice pentru copii.

Ludmila Stoianov, 

colaborator al bibliotecii

Nichita Stănescu - top 20 de citate celebre

0

Nichita Stănescu ar fi împlinit astăzi 84 de ani

„Poetul, ca și soldatul, nu are viață personală”

Nichita Stănescu 

Nichita Stănescu - poet, jurnalist literar și eseist român, este unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”. Stilul său, atât de propriu și intim, este greu de imitat, iar lirica lui iese din tiparele bibliotecii și se apropie de lumea sentimentală a fiecaruia dintre noi.

Citate celebre:

1. Un poet nu poate fi mai bun decât alt poet. Un poet poate fi mai bun decât sine însuși sau mai slab decât sine însuși.

2. Îndrăgostiții sunt pietoni ai aerului.

3. Dacă timpul ar fi avut frunze, ce toamnă!

4. A avea un prieten este mai vital decât a avea un înger.

5. Muzica este un răspuns căruia nu i s-a pus nicio întrebare.

6. Spune-mi, dacă te-aș prinde-ntr-o zi și ți-aș săruta talpa piciorului, nu-i așa că ai schiopăta puțin, după aceea, de teama să nu-mi strivești sărutul?

 7. Prietenii mei nu sunt mulți, dar sunt nenumărați.

8. Poezia este o lacrimă care plânge cu ochii.

9. Totul e simplu, atât de simplu, încât devine de neînţeles.

10. Suntem ceea ce iubim.

11. Pe pământ, tot ce există are nevoie, din când în când, să plângă.

12. Sunt un om viu. Nimic din ce-i omenesc nu mi-e străin.

13 .Dacă florile și-ar dărui oameni la fel cum oamenii își oferă flori, de unde ar fi tăiați oamenii?

14. Eu nu sunt altceva decât o pata de sânge care vorbește.

15. Oamenii sunt păsări cu aripile crescute înlăuntru.

16. Poetul, ca și soldatul, nu are viață personală.

17. O patrie fără de nume nu este o patrie. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se zice, de aceea, pentru mine, iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine, viaţa se trăieşte.”

18. Tu să nu te tragi cu mine de şireturi, întrucât eu mă port desculţ.

19. Să punem şapte coroane nu pe capul poetului, ci pe verbul versului.

20. Copacii ne văd pe noi, iar nu noi pe ei.

Din acest top 20 citate de Nichita Stănescu, care vi se pare cel mai bun?

Surse:

cuvintecelebre.ro

adevarul.ro

Ultimele zile din viața lui George Călinescu

0

George Călinescu (1899-1965)

                            „Numai cei care nu pot să iubească îmbătrânesc și mor”

                                                                                                                                                                                                                                                    George Călinescu

George Călinescu, ajuns la vârsta de 65 de ani, a fost internat pe 24 noiembrie 1964, la sanatoriul Otopeni cu diagnosticul ciroză hepatică. Primele zile i s-au părut îngrozitoare. Avusese mereu fobia liniștii, dar acum trăia senzația ”exilării în neant”. Ar fi vrut să vorbească personal cu apropiații, nu prin scrisori.

Într-o dimineață de ianuarie 1965, când soția sa, bolnavă, nu a putut veni să-l viziteze, academicianul, a telefonat acasă îngrijorat: ”A…A…Alice, să nu mori!” Emoționată, a luat un taxi și a ajuns la el. Când a văzut-o, filologul a îmbrățișat-o cu tandrețea de odinioară: ”Eu… pe tine te iubesc! Tu ai tot optsprezece ani!” și îi ținea înduioșat mâinile în palmele sale.

În spital, George Călinescu a continuat să lucreze asiduu, dar se lovea mereu de diminuarea progresivă a energiei. Abdomenul umflat nu-i permitea să se întoarcă pe partea stângă, de aceea scria întins cu fața în sus, pe un fel de tăbliță.

La sfârșitul lunii ianuarie 1965 a primit delegația circumscripției electorale Răcari. Alegătorii îl propuneau candidat în Marea Adunare Națională. Era nemulțumit că fusese tuns prea scurt și nu va arăta bine când vor începe lucrările forului legislativ.

La începutul lui februarie apăruse ”Ion Creangă”. L-a recitit cu voluptate, semnalând în ”Contemporanul” erorile tipografice. Între timp, starea de sănătate i se agrava. Durerile abdominale atroce i se alinau doar cu morfină. Slăbise, devenise pământiu la față și ochii îi luceau straniu. Pentru prima oară părea îmbătrânit.

Prin testament i-a lăsat totul soției rugând-o ca după moartea ei, să doneze casa de domiciliu către Institutul de Istorie și Teorie Literară, instituție literara, aflată în mare nevoie de resurse. Mesajul trimis Conferinței Scriitorilor pe 19 februarie a fost ultimul text pe care a încercat să-l scrie. Disperat renunță, deoarece cuvintele erau ilizibile, atât de mult îi afecta boala trupul. Zilnic i se făceau perfuzii.

Primăvara lui 1965 a venit repede. La 1 martie, cercetătoarea Cornelia Ștefănescu i-a adus o crenguță de liliac și a așezat-o pe noptieră, într-un pahar cu apă. A primit-o ca pe o veste bună. Credea că dacă se vor deschide mugurii și vor da în floare, se va mântui. El îi schimba apa de două ori pe zi. Verdele plantei se înviorase. Mugurii începuseră să capete pronunțate pete violet-roșcate, ca de vin, prevestind un început de înflorire. Apoi crenguța a dispărut. Stânjenit, motiva că o luase, din greșeală, îngrijitoarea. Însă o aruncase singur, descoperind într-o dimineață că s-a uscat.

Inițial G. Călinescu a căzut într-un somn agitat. Între orele unu și jumătate și două s-a ridicat și după ce, cu un ultim efort, a făcut câțiva pași prin cameră, vădit preocupat de ținuta lui, ca un suprem exercițiu de demnitate umană, a rugat pe cele două surori, care îl vegheau, să cheme pe doctor, fiindcă în zece minute ”s-a sfârșit”. S-a așezat din nou în pat. Coma începuse. Sub privirile medicului de gardă, vineri 12 martie 1965, la orele trei și jumătate noaptea, George Călinescu s-a stins.

Surse: Ion Bălău, Viața lui G. Călinescu.- București: Editura Libra, 1994

           Mic dicționar de scriitori români.- București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1978

http://www.istorie-pe-scurt.ro/cum-si-de-ce-a-murit-g-calinescu/

„Urmașii lui Ștefan” și Centrul pentru Cooperarea Tinerilor au dat start proiectului iExpert la Biblioteca Târgu-Mureș

0

Duminică, 5 martie 2017, la Biblioteca Târgu-Mureș, filiala Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, s-a desfășurat sesiunea de inițiere a participanților selectați în cadrul proiectului iExpert – curs de dezvoltare a calităților de lider în rîndul tinerilor, inițiat de Mișcarea de Tineret „Urmașii lui Ștefan” și Centrul pentru Cooperarea Tinerilor. Moderator al acestei sesiuni a fost Denis Roșca, autorul Cărții de Aur a Basarabiei și a Republicii Moldova.
Peste 50 de tineri selectați au avut parte de activități non-formale pe parcursul a 3 ore. Astfel, tinerii au reușit să se cunoască, să interacționeze, și-au prezentat așteprările și fricile față de desfășurarea proiectului și au stabilit cîteva reguli comune de comportament pe durata proiectului, denumită „Constituția iExpert”.

Fiind divizați în 2 grupuri, „Statul” și „Societatea Civilă”, participanții au discutat motivele apariției acestor probleme, soluțiile care pot remedia problemele date și cum vor interacționa între ei în procesul dat.

Eugen Doga Muzica este prima şi ultima mea iubire

0

Compozitor, membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

„Dulcea și tandra mea fiară“ şi „Gramofon“ sunt cele două piese, care i-au adus maestrului faima în toată lumea, fiind incluse în topul celor mai bune două sute de piese clasice din toate timpurile.

Arta componistică îi aduce autoritate internaţională. Muzica lui Eugen Doga o simţim ca o primăvară, ca pe o poezie cu parfum de trandafiri, care te îmbată şi te înalţă.

LA MULŢI ANI, MAESTRE!!!
SĂ NE TRĂIŢI!

Expoziţie de carte Eugen Doga Muzica este prima şi ultima mea iubire, realizată cu ocazia împlinirii a 80 de ani a maestrului

 Eugen Doga -80 de ani

Ion Creangă - Sfătosul bunic din Humuleşti

0

Astăzi, 1 martie, se împlinesc 180 de ani de la nașterea lui Ion Creangă, faimosul bunic din Humulești. Cu acest prilej, la Biblioteca Târgu-Mureș este organizată o expoziție de carte, menită să mai aducă odată în fața cititorului opera marelui scriitor. Începându-și activitatea ca institutor și diacon, a fost printre primii care a alcătuit și publicat manuale școlare. Iar datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, ajunge să fie recunoscut ca unul dintre clasicii literaturii române.

La expoziție sunt expuse  cele mai importante opere ale scriitorului. Vizitatorii bibliotecii vor mai savura odată din umorul sfătosului bunic, în care durerea şi bucuria, răul şi binele, prostia şi înţelepciunea se împletesc alternativ, rămânând actuale şi în zilele noastre.

Stropi de dragoste pe-o filă de carte

0

Legenda Dragobetelui

Se zice că Dragobete era feciorul Dochiei, care potrivit unei legende ar fi fost fiica lui Decebal, ultimul mare rege al dacilor. Fata avea părul galben ca firul de aur, ochii albaștri ca cerul, fața albă ca porțelanul și buzele roșii ca murele coapte. Aceasta își ducea traiul la poalele unui munte, pe malul unui lac cu apă cristalină. Dochia avea o turmă de oi, pe care le scotea zi de zi la păscut, în preajma colibei sale. Într-o seară, îmbătată de mireasma florilor, adormise sub cerul înstelat. La miezul nopții, de după munte, s-a ridicat un nor de ceață, care a învăluit trupul firav al Dochiei într-o îmbrățișare intensă și profundă. Fecioara a deschis ochii, simțind pe buze gustul unui sărut plăpând. A aruncat o privire în jur, dar nu văzuse pe nimeni.

Peste nouă luni de la acea noapte cu lună plină, pe 24 februarie, Dochia a adus pe lume un băiat, pe care l-a numit Dragobete. 

La 19 ani, Dragobete era un flăcau frumos și chipeș, cu părul negru ca tăciunele și ochii verzi ca iarba. Cine era tatăl tânărului a rămas o enigma, lumea însă spune că ar fi fost Duhul Muntelui, prefăcut în ceață.

Într-o zi, pe când Dragobete se odihnea pe malul lacului unde fusese zămislit, se pomeni în față cu un bătrân. Era înțeleptul care locuia într-o peșteră ascunsă în inima muntelui. Acesta i-a zis pe nume și l-a chemat cu el. Tânărul l-a urmat și astfel i-a devenit ucenic. Bătrânul i-a transmis toate cunoștințele sale, începând de la Cartea secretă a Naturii și până la graiul păsărilor și cel al fiarelor sălbatice.

Reîntors printre oameni, Dragobete trezea iubire în inima fetelor, se arăta în vis flăcăilor și-i învăța secretele iubirii. Potrivit legendei, după mai multe sute de ani, Spiritul Muntelui și-a chemat fiul acasă. La cererea lui, Maica Domnului l-a prefăcut într-o plantă miraculoasă, numită Năvalnic. Astfel, Dragobete, zis și Năvalnic, renaște în fiecare an, pe 24 februarie, aducând sărbatoarea pe meleagurile românești.

Prin urmare, Dragobete a deveni zeul dragostei și al bunei dispoziții la români, fiind mai târziu identificat la romani cu zeul iubirii - Cupidon, iar la greci - cu Eros. 

Obiceiuri de DRAGOBETE

Pe vremuri (în unele regiuni, chiar și astăzi), de Dragobete, tinerii își puneau straie de sărbătoare și porneau cântând spre pădure, după ghiocei, primele flori de primăvară.

La miezul zilei, fetele o luau la fugă spre sat, iar băieții încercau să le prindă și să le sărute. Fiecare flăcău urmărea tânăra pe care o plăcea. Dacă și fata îl plăcea pe băiat, atunci se lăsa prinsă, iar urmare sărutului, cei doi, spre seară, se logodeau, logodna fiind anunțată întregii familii și comunității.

Se zice că participanții la sărbătoare vor avea parte de belșug, fiind feriți de boli și febră. Cei care nu-l omagiau pe Dragobete, însă, riscau să fie ocoliți de dragoste în acel an.

Pentru a fi drăgăstoase tot anul, femeile obișnuiau să atingă pe furiș un bărbat din alt sat. De asemenea, acestea aveau grijă să hrănească pe saturate orătaniile din gospodărie. De Dragobete nu se sacrificau nici păsări, nici animale.

Totodată, pentru a avea un an roditor, oamenii, în această zi, nu munceau, la fel ca în zilele cu sărbători religioase. Treceau cu vederea această tradiție doar fetele care iși doreau intenționat să fie ”pedepsite” de Dragobete. Totuși, ocrotitorul dragostei avea mare grijă de supușii săi, dăruindu-le iubire cu carul!

Ziua Siguranței pe Internet - 7 februarie 2017

0

Astăzi, 7 februarie 2017 este Ziua europeană a Siguranței pe Internet, ce a fost lansată sub genericul 
Be the change: unite for a better internet - Fii schimbarea: Uniți pentru un internet mai bun.

       

       Ziua Siguranței pe Internet este marcată anual, începând din 2004, în luna februarie, în mai multe țări ale lumii, și are ca scop promovarea utilizării într-un mod mai sigur și responsabil a tehnologiei online și a telefoanelor mobile, mai ales de către copii și adolescenți.

       Marcarea Zilei Siguranței pe Internet oferă posibilitatea de a evidenția utilizările pozitive ale tehnologiei precum și rolul pe care toți îl putem avea în crearea unei comunități online mai bune și mai sigure.

       În fiecare zi milioane de oameni folosesc internetul. Unii caută informații, unii fac tranzacții online, pe când alții îl folosesc pentru a comunica și de a-și lărgi cercul de prieteni sau pentru a se juca în rețea. Din păcate, există și oameni care profită de tot acest trafic, reușind să fure informații personale și confidențiale.

       De regulă, victime ale hărțuirilor și agresiunilor devin copiii și adolescenții, care comunică online cu diverse persoane, fără să știe cine se ascunde în spatele mesajelor primite.

       Dragi utilizatori ai bibliotecii, copii, tineri și adulți, vă îndemnăm la conștientizarea pericolelor ce survin în urma utilizării nefavorabile a Internetului, la învățarea cum să recunoașteți și să evitați aceste pericole, astfel încât Internetul să devină un spațiu al oportunităților, în care să dobândiți cunoștințe, să comunicați, să dezvoltați competențe și să valorificați potențialul într-o manieră sigură.

Care sunt riscurile Internetului și cum puteți să vă protejați?

Pericole:

• Violență
• Hacker
• Escrocherii
• Abuz sexual
• Abuz psihologic

Iată câteva reguli de protecție și siguranță:

• înainte de a vă face un cont pe o anumită reţea de socializare citiţi și verificați setările de Privacy, ce informații anume, pe care le oferiți, sunt publice și ce rămâne privat;
• nu comunicați cu persoane necunoscute pe internet, care trezesc suspecții și nesiguranță;
• informați părinții, prietenii sau alte persoane de încredere înainte de a vă întîlni cu persoanele ce le-ați cunoscut pe internet (în cazul în care v-au inspirat încredere);
• postați cu grijă informații despre familia dvs., nu publicați online fotografii ale copiilor dvs., pentru că nu știți unde vor ajunge pozele;
• nu oferiți informații personale nimănui și nici pe un site din internet;
• nu deschideți link-uri, filmulețe, reclame care nu știți ce conținut au;
• nu răspundeți mesajelor provocatoare;
• raportați prin intermediul mecanismelor mediilor sociale  comportamentele indecente ale altor utilizatori;
• nu descărcați, nu instalați programe și jocuri nelicențiate, aveți toate șansele să virusați calculatorul, iar hackerii să sustragă informații din calculator;
• supravegheați copii, stabiliți un regim strict de acces la internet (aflarea în fața calculatorului să nu depășească 2 ore).

        Stimați utilizatori, nu neglijați informația menționată mai sus, astfel nu veți dezvolta probleme referitoare la intimitate, sănătate şi reputaţie!

Să ne unim pentru un Internet mai bun, iar schimbarea să vină de la fiecare din noi!

Link-uri utile:

www.siguronline.md

https://www.saferinternetday.org/

http://www.nohatespeechmovement.org/

http://www.sigur.info/resurse-upc/Ghidul%20pentru%20copii.pdf

http://www.sigur.info/siguranta-online/copii-pe-internet/copii.html