Zi de informare: Prima atestare documentară a Chişinăului

0

Cu ocazia aniversării a 580-a de la prima atestare documentară a localității de... lângă Bâc, situată ...pe valea ce cade în dreptul Cheșenăului lui Acbaș, am organizat o Zi de informare. Le-am prezentat utilizatorilor expoziţie aniversară de documente Chişinăul din inima noastră şi i-am informat cu toate documentele despre Chişinău.
Utilizatorii au făcut cunoştinţă cu date importante din istoria municipiului şi s-au familiarizat cu cărţile lui Iurie Colesnic, Călina Trifan şi lucrările elaborate de BM, etc.

Mai multe secvenţe puteţi vedea aici.

Discuţii despre carte şi lectură

0

Joi, 14 iulie, în cadrul programului estival Rucsacul de vacanţă, ne-a bucurat prezenţa scriitorului Spiridon Vangheli şi a lui Constantin Bostan, fost director al Bibliotecii Judeţene din Piatra Neamţ.
Cititorii bibliotecii au avut onoarea să participe la discuţii despre carte şi lectură. Oaspeţii au vorbit despre importanţa lecturii, au dat sfaturi utile celor prezeţi, îndemnându-i să nu uite niciodată de carte şi bibliotecă!

Spiridon Vangheli a vorbit despre proiectul său - o carte nouă, care va apărea în viitorul apropiat.

Discuţii: Chişinău - 580 de ani

0

      Astăzi, un grup de cititori fideli ai bibliotecii, au venit ca să participe la

discuțiile despre oraşul Chișinău. Bibliotecara le-a oferit informații generale despre Chișinău, etimologia cuvântului Chișinău, personalități care au vizitat Chișinăul, dar un subiect aparte pus în dicuție a fost Istoria Chișinăului.

      În 1640-1641 Chișinăul, cu unele sate din apropiere, devine posesiune a mănăstirelor din Iași. Localitatea este menționată documentar ca târg, iar locuitorii ei ca târgoveți. Târgoveții locali posedau cârciumi în care se vindeau rachiu, vin, tutun, sare, lumânări, țesuturi, încălțăminte, orez, miere de albine ș.a. La iarmaroace se aduceau spre vânzare vite, cereale, furaje, păsări, pește, ceară, piei, blănuri, fructe, legume. Chișinăul crește și se dezvoltă treptat, ocupând noi teritorii din cuprinsul moșiilor mănăstirești.

      În timpul războaielor ruso-turce orașul nostru a fost ars de două ori, în 1739 și 1788, de către turcii care se retrăgeau. În rezultatul unui șir întreg de războaie ruso-turcești teritoriul dintre Nistru, Prut și Dunăre în 1812, mai 16, prin Tratatul de pace de la București între Rusia și Turcia este anexată la Rusia, primește denumerea de Basarabia și este declarată gubernie a Imperiului Țarist.

      În 1818 Chișinăul primește statutul de oraș și devine centru administrativ al regiunii Basarabia.

      Arhitect principal al orașului este declarat Alexandru Bernardazzi, datorită căruia Chișinăul se transformă într-un centru urban de tip european. Curând apar primele edificii de proporții cu aspect modern: blocuri de locuit, instituții publice și biserici.

       

Pentru mai multe informații despre Chișinău accesați bogul Chișinău, orașul meu al BM „B.P.Hasdeu”

Muzica - un refugiu universal pentru toate vârstele

0

          Vineri, 20 mai, biblioteca a organizat o activitate culturală importantă, în scopul valorificării culturii naţionale - Întâlnirea de creaţie, cu genericul Vlad Mircos - tainele inspiraţiei. Istoria realizării unor cântece. La întâlnirea cu personalitatea marcantă din lumea muzicii, au venit elevi, profesori şi bibliotecari de la Liceele: Academic "Igor Vieru", "Ştefan cel Mare", "Mihail Kogălniceanu" şi "Ion Creangă", pentru a se relaxa la finele anului de studiu.

O călătorie virtuală pe bulevardele Chişinăului

0

     Conform DEX-ului, un bulevard este o arteră urbană de mare circulație, de obicei plantată pe margini cu arbori. Sensul modern explicat de Wikipedia, explică cuvântul bulevard ca o arteră foarte largă, dreaptă, mărginită de arbori, cu mai multe benzi; bulevardul este împărțit de o linie mediană și cu drumuri de-a lungul fiecărei părți, concepute ca benzi de deplasare lentă și de staționare / parcare, precum și benzi pentru bicicletă și benzi de utilizarea pietonală (trotuare), adesea cu o calitate peste medie a peisajului. Bulevardul este interconectat cu drumurile periferice și cu artera principală din traficul regional. Unele dintre aceste caracteristici pot lipsi.

     În limba română, cuvântul bulevard este împrumutat din limba franceză: boulevard. Acest termen a fost împrumutat din neerlandeză bolwerc, bolwark, cu sensul de „bastion”, „lucrări de construcție cu material din lemn (bârne, dulapi, blane)”.  În anul 1495 este atestată forma boulever: „întărituri din pământ și din lemn”, „loc întărit”. Cuvântul a fost folosit cu acest sens până prin secolul al XVII-lea. Apoi a primit și sensul modern, de „loc de plimbare plantat cu arbori”, mai întâi pe amplasamentul întăriturilor demolate în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Prin evoluție fonetică, s-a ajuns la forma modernă din limba franceză, boulevard.

     În municipiul Chişinău sunt 11 bulevarde. Să facem cunoştinţă cu ele:

Bulevardul Moscova se află în sectorul Râşcani ai capitalei şi este situat între str. Studenţilor şi str. Alecu Russo. Acesta are o lungime de 1,7 km şi datează din anii 1960-1970. De-a lungul bulevardului sunt situate blocuri de locuit cu până la 16 etaje, restaurante, magazine, bănci şi librării şi alte edificii cu utilitate social-economică, precum şi Complexul Memorial "Feciorilor Patriei - Sfânta Amintire". De asemenea, pe bd. Moscova 8 se află şi biblioteca noastră.

Bulevardul Moscova

Cea mai veche biserică de lemn din Moldova se află chiar la Chişinău

0

     Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului este bijuterie religioasă, istorică, dar şi turistică a capitalei noastre. Aceasta este cea mai veche şi cea mai înaltă biserică de lemn din ţară, care a fost ridicată încă în secolul XVII din stejarii codrilor Moldovei de la Călăraşi. 

      Bise­rica a fost cti­to­rită în 1642 de răzeşii din Hiri­şeni la mănăs­ti­rea Hâr­jauca. În 1821, mănăs­ti­rea şi-a stră­mu­tat vatra, iar bise­rica a fost trans­fe­rată pe teri­to­riul satu­lui Hiri­şeni, astăzi raio­nul Tele­neşti, unde a ser­vit locu­i­to­ri­lor până în anul 1928.

sursă poză: www.clopote.md

Arcul de Triumf – mândria orașului Chișinău!

0

În 2016 Chişinăul împlineşte 580 de ani de la prima atestare documentară. Activităţile bibliotecii sunt axate pe această prioritate. Periodic vom organiza activităţi de promovare a Chişinăului, a personalităţilor chişinăuiene şi a celor mai importante monumente istorice şi arhitecturale. 

Astăzi, 18 martie am organizat o activitate importantă - masă rotundă, cu genericul Arcul de Triumf din Chişinău, la care au participat elevii Liceului Academic de Arte Plastice "Igor Vieru". Publicul a fost informat cu date marcante ale istoriei acestei construcţii şi importanta acesteia în viaţa chişinăuienilor. 

Prezentarea expoziţiei: Chişinăul din inima noastră

0

Chişinău: 580 de ani de la prima atestare documentară

În 2016 se împlinesc 580 de ani de la prima atestare documentară a Chişinăului. Cu această ocazie am organizat o expoziţie permanentă: Chişinăul din inima noastră care cuprinde în mare marte lucrările istoricului literar, politicului şi scriitorului Iurie Colesnic. Cea mai nouă carte scrisă de Iurie Colesnic se numeşte Chişinăul necunoscut, pe care am prezentat-o cititorilor bibliotecii. Chişinăul necunoscut cuprinde următoarele capitole: Nebănuitul Chişinău, Barierele Chişinăului, Izvorul dintâi, Axa, Chipuri de chişinăuieni, Morile, Chişinăul din amintire, Edificii istorice de mare importanţă pentru cultura noastră, Personalităţi, Cluburile Chişinăului, Un muzeu virtual al Chişinăului, Grădina Publică, Arcul de Triumf, Câte ceva despre cimitire, Chişinăul ca loc de refugiu,  Portret de grup al istoriei, Profiluri în oglinda vremii, Primăria Chişinău, Sfatul Ţării - o experienţă parlamentară de unicat, File din istoria Catedralei Naşterea Domnului, Du-mă acasă măi tramvai.

Dincolo de oraşul marilor clădiri, dincolo de celebrele conace şi vile pe care le înalţă 

oamenii bogaţi ai Moldovei, există un alt Chişinău nevăzut, neauzit, dar intuit de cei care iubesc trecutuil şi mult regretat de cei care cred că frumuseţea este eternă, iar arhitectura este una din matricele care pot păstra această frumuseţe, dăruindu-i eternitate...

Iurie COLESNIC