Discuţii: Chişinău - 580 de ani

0

      Astăzi, un grup de cititori fideli ai bibliotecii, au venit ca să participe la

discuțiile despre oraşul Chișinău. Bibliotecara le-a oferit informații generale despre Chișinău, etimologia cuvântului Chișinău, personalități care au vizitat Chișinăul, dar un subiect aparte pus în dicuție a fost Istoria Chișinăului.

      În 1640-1641 Chișinăul, cu unele sate din apropiere, devine posesiune a mănăstirelor din Iași. Localitatea este menționată documentar ca târg, iar locuitorii ei ca târgoveți. Târgoveții locali posedau cârciumi în care se vindeau rachiu, vin, tutun, sare, lumânări, țesuturi, încălțăminte, orez, miere de albine ș.a. La iarmaroace se aduceau spre vânzare vite, cereale, furaje, păsări, pește, ceară, piei, blănuri, fructe, legume. Chișinăul crește și se dezvoltă treptat, ocupând noi teritorii din cuprinsul moșiilor mănăstirești.

      În timpul războaielor ruso-turce orașul nostru a fost ars de două ori, în 1739 și 1788, de către turcii care se retrăgeau. În rezultatul unui șir întreg de războaie ruso-turcești teritoriul dintre Nistru, Prut și Dunăre în 1812, mai 16, prin Tratatul de pace de la București între Rusia și Turcia este anexată la Rusia, primește denumerea de Basarabia și este declarată gubernie a Imperiului Țarist.

      În 1818 Chișinăul primește statutul de oraș și devine centru administrativ al regiunii Basarabia.

      Arhitect principal al orașului este declarat Alexandru Bernardazzi, datorită căruia Chișinăul se transformă într-un centru urban de tip european. Curând apar primele edificii de proporții cu aspect modern: blocuri de locuit, instituții publice și biserici.

       

Pentru mai multe informații despre Chișinău accesați bogul Chișinău, orașul meu al BM „B.P.Hasdeu”

Ziua Mondială a Arhitecturii

0

Astăzi, 1 iulie este sărbătorită Ziua Mondială a Arhitecturii.

Arhitectura face parte din artele vizuale şi este apreciată în raport cu aspectul artistic. În mod curent, termenul de „arhitectură” este subînţeles drept arta şi ştiinţa de a construi, dar etimologic, sensul termenului, tradus din greacă: „arhi” cu sensul de „cel mai” sau „cea mai”, iar „tectura” derivă de la „tecton”  ce înseamnă „constructor”, ar oferi sensul deplin: „cel mai constructor”, sau prin extensie, - „arhitectura este mai mult decît construcţie”. Această departajare a operelor de arhitectură de la simplele construcţii este obţinută prin acordarea clădirilor calităţilor estetice.