Discuţii: Chişinău - 580 de ani

0

      Astăzi, un grup de cititori fideli ai bibliotecii, au venit ca să participe la

discuțiile despre oraşul Chișinău. Bibliotecara le-a oferit informații generale despre Chișinău, etimologia cuvântului Chișinău, personalități care au vizitat Chișinăul, dar un subiect aparte pus în dicuție a fost Istoria Chișinăului.

      În 1640-1641 Chișinăul, cu unele sate din apropiere, devine posesiune a mănăstirelor din Iași. Localitatea este menționată documentar ca târg, iar locuitorii ei ca târgoveți. Târgoveții locali posedau cârciumi în care se vindeau rachiu, vin, tutun, sare, lumânări, țesuturi, încălțăminte, orez, miere de albine ș.a. La iarmaroace se aduceau spre vânzare vite, cereale, furaje, păsări, pește, ceară, piei, blănuri, fructe, legume. Chișinăul crește și se dezvoltă treptat, ocupând noi teritorii din cuprinsul moșiilor mănăstirești.

      În timpul războaielor ruso-turce orașul nostru a fost ars de două ori, în 1739 și 1788, de către turcii care se retrăgeau. În rezultatul unui șir întreg de războaie ruso-turcești teritoriul dintre Nistru, Prut și Dunăre în 1812, mai 16, prin Tratatul de pace de la București între Rusia și Turcia este anexată la Rusia, primește denumerea de Basarabia și este declarată gubernie a Imperiului Țarist.

      În 1818 Chișinăul primește statutul de oraș și devine centru administrativ al regiunii Basarabia.

      Arhitect principal al orașului este declarat Alexandru Bernardazzi, datorită căruia Chișinăul se transformă într-un centru urban de tip european. Curând apar primele edificii de proporții cu aspect modern: blocuri de locuit, instituții publice și biserici.

       

Pentru mai multe informații despre Chișinău accesați bogul Chișinău, orașul meu al BM „B.P.Hasdeu”

Discuţii în ajun de conferinţă

0

         

          În ajun de conferinţa anuală, organizată de BM ,,B. P. Hasdeu'', din cadrul programului Chişinăul citeşte o carte, bibliotecara Virginia Mâţu a invitat un grup de cititori pentru a discuta asupra cărţii Petale de mac, autor Mihail Curicheru. Participanţii şi-au expus opiniile referitor la carte. Au remarcat că limbajul utilizat în lucrare este accesibil, dar, totodată, profund şi   tratează tematici importante, care sunt actuale şi astăzi.

            La final, s-a remarcat faptul că, Mihail Curicheru a scris din suflet, cu un stil rafinat şi elegant, îndemnându-şi cititorii să fie mai buni şi mai curaţi, să aprecieze o educaţie de calitate şi un suflet nobil.

Discuții despre cartea Al șaptelea simț de Nicolae Rusu

0

    În  scopul  promovării cărții Al șaptelea simț de Nicolae Rusu, propusă spre lectură în cadrul programului Chișinăul citește o carte, Biblioteca Târgu-Mureș a organizat discuții cu un grup de tineri despre cartea citită.  Discuțiile au început în baza tematicii - generalizarea  realității din societatea de azi,  cu relatarea unor statistici regretabile care vizează fenomenul emigrării și cu enumerarea motivelor emigării peste hotare.

Întrebările bibliotecarului au vizat  ideile generale ale cărții :

   1 Cine este personajul principal, cum a ilustrat societatea de azi prin destinul personajului? (Valentin Raru – personajul principal al cărții. Cunoscând personajul și urmărindu-i destinul, autorul descrie societatea dură, slăbiciunile din societate, viciile umane și efectele fenomenului migrării populației peste hotarele țării, evidențiind în special schimbarea destinului celor despărțiți de distanță. )

     2 Enumerarea celor șase simțuri umane. Care este cel de-al șaptelea simț și ce presupune? (Cele șase simțuri: gustul, văzul, auzul, mirosul, simțul tactil, simțul echilibrului, iar cel de-al șaptelea - șimțul premoniției, intuiției, nedezvoltat la toți oamenii.)

Decada Orașul meu: Discuţii cu scriitorul Vladimir Beşleagă despre istoria culturală a Chişinăului

0

        Luni, 7 octombrie, în cadrul desfăşurării Decadei Oraşul meu, Biblioteca „Târgu-Mureş” a organizat o întâlnire cu scriitorul Vladimir Beşleagă, la care au  avut loc discuții despre istoria culturală a Chişinăului. Participanți au fost elevii cl. a X-a şi a XI-a de la Liceul Academic de Arte Plastice „Igor Vieru”, împreună cu profesoara de istorie şi educație civică Maria Lazăr.

2012 - Anul Ion și Doina Aldea-Teodorivici

0

La prima oră din anul de studii curent, în școli și licee, elevii au discutat despre marii interpreți-patrioți Ion și Doina Aldea-Teodorivici.

Biblioteca noastră, la fel, a adus un omagiu acestor două mari personalități ale culturii și muzicii românești, Ion și Doina Aldea-Teodorivici, organizând discuții la expoziția de documente Nemurirea marilor artiști.

Ion și Doina Aldea-Teodorivici rămân cei mai îndrăgiți cântăreți ai renașteriii noastre naționale. Prin cântecele lor, ei au înaripat sute de mii de români moldoveni din stânga Prutului. Au cântat Limba Noastră, Tricolorul, Libertatea. Au dat glas suferinței miilor de basarabeni care au trecut prin Siberii de gheață. nimeni altul n-a expimat cu atâta simțire, ca ei, cele mai sfinte năzuințe ale neamului. În timpul războiului de pe Nistru, Ion și Doina au cântat în fața combatanților pentru integritatea și independența Moldovei. Nu întâmplător s-au făcut atât de dragi Domnului, încât ni i-a luat... Ion și Doina Aldea-Teodorivici au murit în toamna lui 1992, în urma unui accident rutier, când se întorceau de la București la Chișinău.

Ședința clubului „Vreau să știu” cu tematica Să învățăm a iubi animalele (discuții)

0

Non-violența duce la cea mai înaltă formă de etică, adică scopul evoluției. Până când nu vom înceta să rănim alte viețuitoare, tot primitivi suntem. (Thomas Edison)

Pornind de la ideea că violența nu poate fi eradicată, dar poate fi controlată, ne-am propus ca împreună cu elevii de la Liceul Academic de Arte Plastice „Igor Vieru” să ne întâlnim, vineri 6 aprilie, în cadrul clubului „Vreau să știu” la o discuție cu tema Să învățăm a iubi animalele în scopul de a le stimula dorința de a face bine, de a fi recunoscători, de a fi cooperanți și înțelegători cu animalele. Omul trăiește în mediul înconjurător alături de o serie întreagă de alte viețuitoare, cărora trebuie să le acorde dragoste și protecție. Iubirea făță de natură și față de animale contribuie la păstrarea echilibrului biologic. Animalele fără stăpâni, neîngrijite cad deseori pradă accidentelor de circulație și urii unor oameni. În loc să le îngrijească, să le salveze de la pieire, omul le bate, le schingiuiește sau le omoară.
La activitate copiii au vorbit despre vietățile aflate în îngrijirea lor: peștișori, papagali, hamsteri, pisici etc. Ei au răspuns la întrebări despre animalele preferate, au comentat o serie de maxime celebre (ex: Delphinum natare, vel aquilam volare docet – Învață un delfin să înoate, sau un vultur să zboare; Dente lupus, cornu taurus petit – Lupul atacă cu colții, taurul cu coarnele etc.)

În cadrul victorinei participanții divizați în două echipe, Panda și Koala, au răspuns la întrebări despre domesticirea animalelor, instictele lor, mediul de trai, alimentația(ex. Câți litri de apă încap în trompa unui elefant? R.: 6 litri; Coada stufoasă a veverițelor servește la? R.: păstrarea echilibrului. ș.a.)

Copiii au fost plăcut surprinși atunci când au aflat mai multe curiozități despre animale, cum ar fi: labradorul este câinele cu cel mai fin simț olfactiv (de 1 milion de ori mai dezvoltat decât la om). El poate detecta mirosuri vechi de mai multe zile, pe distanțe de câțiva km. ș.a.
În cadrul ședinței clubului am prezentat expoziția de carte Să învățăm a iubi animalele și lista bibliografică cu aceeași tematică.

La finele ședinței participanții au conchis, că animalele pot fi prieteni devotați ai omului. Pentru prietenia și devotamentul lor, trebuie să încercăm să ne apropiem de ele cu dragoste, să le îngrijim și să le protejăm. Nimeni nu trebuie să cauzeze durere, suferință unui animal.