În noaptea de 5/6 decembrie se spune ca Moş Nicolae vine la geamuri şi vede copiii care dorm şi sunt cuminţi, lasându-le în ghete dulciuri şi alte daruri, însă tot el este acela care-i pedepseşte pe cei leneşi şi neascultători (aducându-le o nuieluşă).
Sfântul Nicolae din Mira
Cunoscut în Transilvania şi sub numele de Sin-Nicoara, Sfântul Nicolae este cel mai popular sfânt în Ardeal. Sărbatoarea lui a generat un adevărat folclor, de la darurile de Mos Neculai şi până la obiceiurile şi legendele diferenţiate de la sat la sat.
Născut în cetatea Patara din ţinutul Lichiei, din Asia, Sf. Nicolae (în limba greacă biruitor de popor) s-a dovedit de timpuriu alesul Domnului, uimind de mic copil prin minunile pe care le făcea. După ce i-au murit părinţii, Nicolae şi-a împărţit averea săracilor şi a întemeiat mănăstirea Sionului de lânga Mira, capitala Lichiei, călătorind ca prelat la Ierusalim.
Creştinii acelor timpuri au păstrat memoria numeroaselor sale minuni (readucerea la viaţă a unui corabier căzut de pe catarg, vindecarea unor boli incurabile, oprirea, prin rugăciune şi post, a furtunii de pe mare s.a.). În ultima parte a vieţii s-a retras la mănăstirea ctitorită de el, a Sionului, unde a fost înmormântat la 6 decembrie 352.
Moş Nicolae cel nevăzut...
În dimineaţa de Sf. Nicolae, copiii cuminţi găsesc daruri în ghetuţe. E un obicei vechi, de a face cadouri în această zi. Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu se arată niciodată. De altfel, povestea darurilor împărţite pe furiş în această noapte începe din vechime.
Legenda spune că trei surori, fetele unui nobil sărac, nu se puteau mărita datorită situație financiare precare. Se spune ca atunci când fata cea mare a ajuns la vremea măritișului, Nicolae, ajuns deja episcop, a lăsat noaptea, la ușa casei nobilului, un săculeț cu aur.
Povestea s-a repetat întocmai și când a venit vremea de măritiș pentru cea de a doua fată. Când i-a venit vremea și celei de a treia fete, nobilul a stat de pază pentru a afla cine era cel care le-a făcut bine fetelor sale. În acea noapte, nobilul a stat de paza și l-a văzut pe cardinalul care lăsa săculețul cu aur. Se spune că Sfântul Nicolae s-a urcat pe acoperiș și a dat drumul săculețului prin hornul casei, într-o șoseta pusă la uscat, motiv pentru care a apărut obiceiul agățării șosetelor de șemineu.
După ce tatăl fetelor a văzut cele întâmplate, Nicolae l-a rugat să păstreze secretul, însă acesta nu a rezistat tentației de a povesti mai departe. De atunci, oricine primea un cadou neașteptat îi mulțumea lui Nicolae pentru el. Cei trei săculeți cu aur făcuți cadou fetelor de nobil au devenit simbolul Sfântului Nicolae sub forma a trei bile de aur (în iconografia apuseană).
Sfântul Nicolae este cunoscut ca protector al celor acuzați pe nedrept, al comercianților, călătorilor, fetelor nemăritate, mireselor și, în special, al copiilor mici.
În noaptea dintre 5 spre 6 decembrie, copiii obișnuiesc să își lase ghetele în fața ușii așteptând în speranța că vor primi cadouri constând, în general, în dulciuri. În unele zone, copii îi lasă moșului apă și sau morcovi pentru calul său. În multe regiuni copii găsesc în dimineața zilei de 6 decembrie, pe lângă dulciuri și fructe, o nuielușă (ca avertizare să fie cuminţi).
Din popor...
În popor se spune ca iarna începe la Sf. Nicolae. Moş Nicolae este bătrân şi are barba alba, iar în aceasta zi Moşul îsi scutură barba, deci trebuie să ningă. De regula, de ziua lui apare pe un cal alb, aluzie la zapada care cade în luna decembrie, şi se spune că dacă Sf. Nicolae a venit pe un cal alb, Sf. Ion va merge pe un cal negru, adică va întoarce iarna. În ziua de Sf. Nicolae începe ziua să se mărească.
Sursa http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_de_Mira http://www.desprecopii.com/info-id-554-nm-Povestea-lui-Mos-Nicolae.htm
Sfântul Nicolae din Mira
Cunoscut în Transilvania şi sub numele de Sin-Nicoara, Sfântul Nicolae este cel mai popular sfânt în Ardeal. Sărbatoarea lui a generat un adevărat folclor, de la darurile de Mos Neculai şi până la obiceiurile şi legendele diferenţiate de la sat la sat.
Născut în cetatea Patara din ţinutul Lichiei, din Asia, Sf. Nicolae (în limba greacă biruitor de popor) s-a dovedit de timpuriu alesul Domnului, uimind de mic copil prin minunile pe care le făcea. După ce i-au murit părinţii, Nicolae şi-a împărţit averea săracilor şi a întemeiat mănăstirea Sionului de lânga Mira, capitala Lichiei, călătorind ca prelat la Ierusalim.
Creştinii acelor timpuri au păstrat memoria numeroaselor sale minuni (readucerea la viaţă a unui corabier căzut de pe catarg, vindecarea unor boli incurabile, oprirea, prin rugăciune şi post, a furtunii de pe mare s.a.). În ultima parte a vieţii s-a retras la mănăstirea ctitorită de el, a Sionului, unde a fost înmormântat la 6 decembrie 352.
Moş Nicolae cel nevăzut...
În dimineaţa de Sf. Nicolae, copiii cuminţi găsesc daruri în ghetuţe. E un obicei vechi, de a face cadouri în această zi. Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu se arată niciodată. De altfel, povestea darurilor împărţite pe furiş în această noapte începe din vechime.
Legenda spune că trei surori, fetele unui nobil sărac, nu se puteau mărita datorită situație financiare precare. Se spune ca atunci când fata cea mare a ajuns la vremea măritișului, Nicolae, ajuns deja episcop, a lăsat noaptea, la ușa casei nobilului, un săculeț cu aur.
Povestea s-a repetat întocmai și când a venit vremea de măritiș pentru cea de a doua fată. Când i-a venit vremea și celei de a treia fete, nobilul a stat de pază pentru a afla cine era cel care le-a făcut bine fetelor sale. În acea noapte, nobilul a stat de paza și l-a văzut pe cardinalul care lăsa săculețul cu aur. Se spune că Sfântul Nicolae s-a urcat pe acoperiș și a dat drumul săculețului prin hornul casei, într-o șoseta pusă la uscat, motiv pentru care a apărut obiceiul agățării șosetelor de șemineu.
După ce tatăl fetelor a văzut cele întâmplate, Nicolae l-a rugat să păstreze secretul, însă acesta nu a rezistat tentației de a povesti mai departe. De atunci, oricine primea un cadou neașteptat îi mulțumea lui Nicolae pentru el. Cei trei săculeți cu aur făcuți cadou fetelor de nobil au devenit simbolul Sfântului Nicolae sub forma a trei bile de aur (în iconografia apuseană).
Sfântul Nicolae este cunoscut ca protector al celor acuzați pe nedrept, al comercianților, călătorilor, fetelor nemăritate, mireselor și, în special, al copiilor mici.
În noaptea dintre 5 spre 6 decembrie, copiii obișnuiesc să își lase ghetele în fața ușii așteptând în speranța că vor primi cadouri constând, în general, în dulciuri. În unele zone, copii îi lasă moșului apă și sau morcovi pentru calul său. În multe regiuni copii găsesc în dimineața zilei de 6 decembrie, pe lângă dulciuri și fructe, o nuielușă (ca avertizare să fie cuminţi).
Din popor...
În popor se spune ca iarna începe la Sf. Nicolae. Moş Nicolae este bătrân şi are barba alba, iar în aceasta zi Moşul îsi scutură barba, deci trebuie să ningă. De regula, de ziua lui apare pe un cal alb, aluzie la zapada care cade în luna decembrie, şi se spune că dacă Sf. Nicolae a venit pe un cal alb, Sf. Ion va merge pe un cal negru, adică va întoarce iarna. În ziua de Sf. Nicolae începe ziua să se mărească.
Sursa http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_de_Mira http://www.desprecopii.com/info-id-554-nm-Povestea-lui-Mos-Nicolae.htm
